Susțin antreprenoriatul românesc

Încep această postare prin a vă anunța că voi oferi patru invitații la Leadership Concert, cititorilor care vor posta cele mai bune idei/soluții pentru stimularea mediului antreprenorial din România. Mai multe detalii despre concertul de excepție care va avea loc, miercuri seara la Ateneul Român, găsiți aici:http://leadershipevents.ro/ro/

De ce scriu astăzi despre antreprenoriat şi lidership românesc?
1. Pentru că am tot auzit că românii nu ar vorbi afacereza, după ce altcineva spunea că nu vorbim bruxeleza. Nimic mai fals. Sunt din ce în ce mai mulţi antreprenori, mulţi dintre ei tineri, care au idei şi care şi-au deschis un business prin care creează locuri de muncă şi susţin economia.

2. Pentru că acum este timpul ca antreprenorii români, mai ales cei tineri, să fie sprijiniţi. Este ce am încercat să fac şi eu prin Romanian Business Accelerator – care are demarat un program prin care oferă consultanță gratuită antreprenorilor, în special tineri, aflaţi în căutarea unor surse de finanțare. Am avut şansa să vorbesc cu zeci de tineri cu iniţiativă, mulţi cu idei extraordinare, şi mi-am dat seama că ei reprezintă şansa noastră de a ieşi din criza economică.

3. Pentru că mă apucă disperarea când merg în hypermarketuri și văd ceapă made in Olanda, cartofi made in Belgia, roșii made in Spania etc. Trebuie să schimbăm această paradigmă. Cred că a sosit momentul pentru crearea unui curent naționalist în economie. Uitați-vă la Franța. Nicio instutuție a statului nu folosește mașini de proveniență străină. Poliția, Guvernul, Primăriile, cu toții folosesc numai mașini franțuzești. Un exemplu și un exercițiu de imagine foarte bune. Noi de ce nu suntem în stare. Evident, asta nu înseamnă că vom stigmatiza investitorii străini. Nici vorbă. Avem nevoie de investiții străine pentru dezvoltarea economiei. Dar, în aceeași măsură avem nevoie de antreprenori români puternici. Pentru o economie sănătoasă trebuie să avem o pătură solidă de antreprenori români care să investească în crearea de locuri de muncă. Să investească în unități de producție de anvergură. Să investească în agricultură, în industrie grea, în IT.

Este nevoie de mai multe iniţiative de sprijinire a antreprenoriatului românesc. Aici nu este vorba de concurenţă, ci de acţiune comună, pentru că suntem toţii în aceeaşi barcă.

Din acest punct de vedere, am primit cu mare satisfacție inițiativa lui Ioan Niculae de a constitui o asociație care să reunească antreprenori și investitori români. Cred cu tărie că avem nevoie de un asemenea organism care să reprezinte interesele capitalului românesc în raport cu autoritățile statului și cu partenerii externi. Am participat acum câteva zile la întrunirea Asociaţiei Antreprenorilor Români. În total, oamenii de afaceri prezenți la reuniunea inițiată de dl Niculae, aveau peste 1,2 milioane de angajați. Acest lucru le dă dreptul ca vocea lor să fie ascultată și băgată în seamă.

Mesajul rezultat din această întrunire este cel de promovare a antreprenorilor români şi a produselor româneşti. Iar aici şi guvernul, prin strategia economică pe care o adoptă, are un rol important. Primul pas este asumarea acestui deziderat de către premier. Mi-aş dori să îl aud pe Victor Ponta spunând: „Susţin antreprenorii români” şi apoi acţionând pe această direcţie.

Nu-i mai alungați pe tineri din România!

Cred că ați auzit de nenumărate ori vorbindu-se despre exodul de creiere din România. Oameni extrem de bine pregătiți din punct de vedere profesional, în mare parte tineri, aleg să părăsească țara pentru a trăi și pentru a lucra în străinătate.

Foarte mulți dintre cei care pleacă sau care intenționează să plece din România  nu o fac, în primul rând, pentru bani. Emigrează pentru a trăi într-o societate care funcționează, într-o societate în care impozitele și taxele, pe care cetățeanul le plătește sunt folosite în interesul său.

Foarte mulți dintre cei care au ales să locuiască și să muncească în altă parte au făcut acest lucru și pentru a avea acces la un sistem de sănătate mai performant, să poată circula pe autostrăzi moderne, să poată avea acces la slujbe bine-plătite fără a mai avea nevoie să apeleze la cunoștințe și pile. Pe scurt, să poată trăi într-o lume în care competența, seriozitatea și moralitatea sunt realităţi. Nu sunt naiv, am trăit mulți ani afară, și știu foarte bine că în Occident nu umblă câinii cu covrigii în coadă. Mai mult, există și la ei probleme legate de funcționarea anumitor sisteme. Dar acelea sunt excepția, și nu regula, așa cum nu se întâmplă la noi.
Cred că a sosit momentul ca România, și când spun România mă refer la Guvern dar nu numai, să ofere tinerilor o perspectivă în propria lor țară.

Pentru a înţelege cât de gravă este situaţia, vă dau câteva date statistice legate de exodul medicilor: 14,000 de medici au plecat din România din 2007 până în prezent, adică aproape 10% din personalul medical, iar majoritatea acestora sunt medici tineri, sub 35-40 de ani. 64% dintre tinerii studenţi la medicină intenţionează să părăsească ţara la terminarea universităţii. Şomajul in rândul tinerilor a ajuns la 30%. Alarmantă perspectivă pentru cei care se decid să rămână în ţară.

Ce înseamnă aceste cifre pentru economie? Înseamnă îmbătrânirea forţei de muncă, lipsa de forţă de muncă bine pregătită, deci tăierea oricărei perspective de creştere. Înseamnă să fim în continuare o societate care este o piaţă de desfacere pentru companiile străine.

Care trebuie să fie priorităţile Guvernului?

1. Schimbarea de viziune – de ajuns cu perspectiva contabilă a miniştrilor. De curând, l-am auzit pe ministrul Economiei făcând un calcul contabil privind cheltuielile pe care statul le are cu pregătirea studenţilor la medicină. Concluzia era că statul pierdea sute de milioane de lei pentru că tinerii decid să plece în străinătate. În loc să vorbească despre ce poate câştiga statul investind în pregătirea acestora şi pentru a-i păstra în ţară, despre parteneriate pe care le poate încheia cu sectorul privat, ministrul ne spune că îi iese pe minus în contabilitate.

2. Extinderea unor politici de tipul celor pentru industria IT – IT este poate singurul sector unde mulţi tineri bine pregătiţi aleg să rămână în România şi să lucreze pentru marile companii care au investit aici, pe salarii chiar comparabile cu cele din vest. Din păcate, cu o floare nu se face primăvara. Măsurile de scutire de taxe acordate sectorului IT au fost luate începând cu 2004. De atunci, puţine s-au făcut în plus. Guvernul USL trebuie să acționeze rapid pentru elaborarea unor politici de stimulare a înființării de locuri de muncă pentru tineri și pentru încurajarea celor care vor să devină antreprenori sau a celor care vor o carieră într-o mare corporație.

3. Încurajarea cercetării şi conectarea acesteia cu economia reală -  fac referire la un alt ministru, cel al Educaţiei care s-a decis acum câteva zile să înjumătăţească fondurile programelor de cercetare pentru că aveau prea mult succes. Înţeleg criticile aduse, că multe dintre aceste programe de cercetare sunt deconectate de economia reală. Dar strategia trebuie să fie de a le conecta: de a pune în legătură cercetătorii din domeniul medical cu medicii, pe cei din zona economiei, cu investitorii, şamd. Nu să tai, din nou.

În acest punct, trebuie să mă refer la celălalt actor important: mediul de afaceri. Este o obligaţie pe care mi-o asum şi eu, ca om de afaceri. O fac, în primul rând, din pragmatism. Este în interesul meu şi al oamenilor de afaceri autohtoni să încurajeze tinerii bine pregătiţi să rămână în ţară. Ei pot contribui la succesul companiilor româneşti.

O spun deschis că mediul de afaceri autohton a făcut prea puţine până acum. Este ceea ce încerc să îndrept prin asociaţia pe care am constituit-o: Romanian Business Accelerator. La finalul anului trecut am lansat programul intitulat “Companiile caută Angel Investors”, în cadrul căruia Romanian Business Accelerator va oferi consultanță gratuită firmelor aflate în căutarea unor surse de finanțare. Cele mai multe dintre aceste companii sunt ale unor tineri. În aceste săptămâni, încerc să demarez un alt proiect cu studenţii de la ASE.

Există o vorbă pe care am auzit-o deseori folosită în Statele Unite: „To step up to the plate”. Înseamnă că lucrurile nu se rezolvă de la sine, aşteptând. Da, Guvernul trebuie să facă mult mai mult şi să aibă o strategie reală de încurajare a angajării tinerilor, dar şi mediul de afaceri autohton are o responsabilitate pe care nu o poate pasa politicienilor.

Guvernarea USL – bilanţul unui om de afaceri

Este o vorbă care se potriveşte primului an de guvernare USL: ce începe prost se termină şi mai prost.

Un scurt bilanţ al primelor 100 de zile de guvernare USL ar arăta astfel: un scandal politic major, pregătirea defectuoasă a unei privatizări eşuate la Oltchim, blocarea fondurilor europene şi două întâlniri cu mediul de afaceri la camerele de comerţ. Doar două întâlniri în care guvernul Ponta a discutat cu mediul privat agenda sa pentru rezolvarea celei mai importante probleme: economia.

Sunt o fire pragmatică şi aici mă opresc cu bilanţul, adăugând o constatare simplă: dacă ar fi fost pozitiv, s-ar fi simţit în buzunarele românilor. Important e ce trebuie făcut în continuare pentru ca peste șase luni sau un an, când ne vom uita în spate, să nu fie nevoie să spunem aceleaşi lucruri.

Încetarea conflictelor politice. Toţi directorii companiilor multinaţionale primesc rapoarte zilnice sau săptămânale despre evoluţiile din mediului politic. Ei îşi bazează decizii cum ar fi câţi bani să investească în România sau câte locuri de muncă să creeze şi pe evoluţia probabilă a mediului politic. De aceea, e nevoie de linişte politică şi de predictibilitate, după mai bine de un an de conflicte.

Atragerea banilor europeni. Guvernul Ponta s-a plâns că UE ne-a impus condiţii prea drastice şi că birocraţia excesivă omoară iniţiativele pentru a atrage bani europeni. Să spunem că aşa este: atunci „renegociază condiţiile şi pune-te pe treabă“. Ca om de afaceri, văd însă aceeaşi schimbare a regulilor în timpul jocului. Guvernul tocmai a anunţat că autorităţile de management pe fonduri europene de la ministere vor fi desfiinţate pentru următorul exerciţiu bugetar.
Sprijinirea mediul de afaceri autohton. Scriam zilele trecute că firmele cu capital străin, deși au doar 24% din numărul de salariați din economie, realizează 40% din PIB. Cifrele arată că românii, deşi deştepţi, nu se pricep încă să facă afaceri. Schimbarea mentalităţii de a face afaceri în România înseamnă mult mai mult şi începe de pe băncile şcolilor şi universităţilor şi continuă cu sistemul de cercetare. Cum poţi propune un produs nou – fie că este produs de IT, fie o invenţie pentru reducerea consumului de carburant (premiată zilele acestea la Geneva) – şi cum îl faci rentabil ca business. Asta e miza, iar Guvernul trebuie să înţeleagă că, investind în educaţie şi cercetare, investeşte în creşterea economică.

Predictibilitate. Guvernul s-a angajat să aplice o serie de măsuri: reducerea numărului de taxe parafiscale, reducerea CAS pentru angajatori, eliminarea taxelor pentru angajarea în regim part-time a tinerilor sub 25 de ani și a persoanelor peste 55 de ani, investiții majore pentru lucrări publice, reducerea TVA la alimente ş.a.m.d. Foarte bine. Putea să se angajeze la mai mult sau la mai puţin. Ce contează pentru mediul de afaceri este ca acele câteva măsuri asumate să fie puse cu adevărat în practică.

Primul pas pentru Guvern este să treacă în revistă şi să discute soluţiile pe care mediul de afaceri deja le are. Mediul privat nu are nevoie numai de sprijin de la Guvern, ci, în primul rând, de un dialog, astfel încât strategia economică a Guvernului să ţină seamă şi de opinia lor. Oamenii de afaceri au înţeles întotdeauna res­tricţiile bugetare şi nu vor face niciodată grevă. E timpul ca şi Executivul să înţeleagă că nu poţi relansa economia fără să ţii cont de cei care stau în sala motoarelor.

Marian Duşan, CEO EVZ şi Capital, pentru Mediaddict:“Printul nu trebuie să mai fie reverberația de a doua zi a televiziunilor și a internetului”

Marian Duşan, noul CEO EvZ şi Capital vorbeşte pentru Mediaddict despre strategia pe care o va adopta în noua funcţie, despre viitorul printului în România şi despre evoluţia presei scrise. Un self made man, dynamic și hotărât.

interviul aici:

http://www.mediaddict.ro/exclusiv-marian-dusan-ceo-evz-si-capital-pentru-mediaddictprintul-nu-trebuie-sa-mai-fie-reverberatia-de-a-doua-zi-ateleviziunilor-si-a-internetului/

Gropile și autostrada suspendată

Primarul Sorin Oprescu a intrat într-un război deschis cu primarii de sector care-l acuză că nu e destul de comunicativ cu ei și că nu-i invită la întâlniri periodice, așa cum cere legea.

Eu cred că onor domnul primar general nu e foarte comunicativ nici cu cetățenii Capitalei. Ieșirile sale publice seamănă mai mult cu niște exerciții de imagine decât cu ceea ce ar trebui să însemne o comunicare reală cu cetățeanul de rând. Dacă privim cum arată Bucureștiul după ce a ieșit din iarnă, înțelegem de ce domnul Oprescu evită să iasă în „mijlocul“ cetățenilor. De mult n-am văzut Capitala atât de „bombardată“. Sunt străzi pe care, practic, abia poți merge fără să dai în gropi. Vă dau doar două exemple: zona Petricani și bd. Liviu Rebreanu. Două artere importante, care arată ca după război. Nu mai vorbesc de lipsa marcajelor rutiere, care provoacă probleme mari în trafic. Și în acest caz vă dau un exemplu: bd. Ghencea. Pe noi, cetățeni plătitori de impozite, nu ne interesează problemele interne de bucătărie ale Primăriei. Ne interesează ca străzile să fie exact ca în orice capitală europeană.  Sorin Oprescu vorbește de autostrăzi suspendate și de alte proiecte SF, dar nu se preocupă de lucruri elementare, care țin de buna gospodărire a orașului.

Interesant e totuși faptul că actualul primar general are un capital de imagine nemeritat în comparație cu realizările sale. Sau, mai bine zis, cu modalitatea de rezolvare a unor probleme care-l dor pe cetățean. Până când nu am locuit şi mi-am dezvoltat o firmă în Statele Unite, nu am înţeles ataşamentul americanilor, mai ales al celor de dreapta, pentru liderii care provin din mediul de afaceri. În Statele Unite şi în oraşe ca New-York, mi-am dat seama de unde provine acest ataşament. New York e un colos urban unde, dacă autorităţile ar aştepta câteva săptămâni până să rezolve problemele care apar – fie legate de infrastructură, fie de altă natură – oraşul s-ar bloca.

Nimic şi nimeni nu ar mai mişca în capitala financiară şi economică a lumii. Nu e deci întâmplător că primarul actual al New-Yorkului, Michael Bloomberg, a fost şi un om de afaceri de succes. Coordonarea unui colos urban este foarte asemănătoare cu managerierea unei companii multinaţionale. Trebuie să ai o viziune de dezvoltare, să fii capabil să reacţionezi rapid pentru a rezolva problemele atunci când apar, nu după săptămâni. Trebuie să ştii să te adaptezi şi să schimbi din mers, să colaborezi cu oamenii de lângă tine şi să îţi motivezi echipa. Pentru un manager de succes, aceste calităţi devin a doua natură, în timp ce pentru cineva care provine din alt mediu ele pot fi mereu un mister. Am spus aceste lucruri pentru că gropile din Bucureşti reprezintă doar unul dintre rezultatele eşecului managerial al unui primar care este depăşit de probleme.

Sunt sigur că Sorin Oprescu a venit la Primărie cu cele mai bune intenţii, că a crezut sincer şi că încă mai crede în proiectul autostrăzii suspendate. Dacă nu ar fi primar, consecvenţa lui ar putea fi o calitate. Nu şi în acest caz. Nu le poţi vorbi bucureştenilor despre autostrada suspendată, când ei îşi rup maşinile în gropi. Un primar trebuie să îi asculte pe oameni să şi le rezolve problemele lor, nu ce crede el că trebuie rezolvat. La un moment dat, Bucureştiul scăpase de gropi. Acum, ele au revenit. La fel şi mizeria, şi alte probleme care s-au amplificat. Întrebarea e dacă vom aştepta până când Bucureştiul se blochează de tot, înainte să ne trezim şi să schimbăm ceva.

Ce se alege de capitalul românesc?

Am citit recent câteva statistici interesante referitoare la ponderea capitalului străin în economia noastră și a rentabilității afacerilor deținute de non-rezidenți.

Mi-a atras atenția faptul că firmele cu capital străin, deși au doar 24% din numărul de salariați din economie, realizează 40% din Produsul Intern Brut. Productivitatea muncii în cazul acestor companii este de 21.000 de euro/persoană, iar pe total economie aceasta este de 13.000 de euro. Mai mult, cifra de afaceri per salariat este de 105.000 de euro, în cazul companiilor străine, în timp ce pe total economie aceasta ajunge la doar 61. 500 de euro.

Uitându-ne la aceste date, cred că putem desprinde câteva concluzii pe care ar trebui le analizăm cu atenție, mai ales dacă privim la viitorul antreprenoriatul românesc:

1. Forța financiară. Firmele cu capital străin dispun, în cele mai multe cazuri, de o forță financiară net superioară față de cele cu capital autohton. Acest factor este determinant în momentul de start a unei afaceri. Altceva este să pornești la drum cu o investiție de anvergură, care să producă din primul moment și altceva este să te chinui ani de zile să pui pe picioare o afacere.  În plus, forța financiară și accesul facil la surse de finanțare le permit firmelor străine să vină cu tehnologii de ultimă generație și know-how ce contribuie semnificativ la îmbunătățirea productivității muncii.

Sistemul de management. Din păcate, în multe dintre firmele românești există încă manageri care se ghidează după principiul “factotum”. Acest mod de a conduce le diminuează drastic capacitatea de a lua decizii la momentul oportun și de a pune la punct o procedură de eficientizare a muncii în companie. Imaginați-vă ce se întâmplă într-o firmă în care decizia de a cumpăra hârtie igienică (există astfel de cazuri) aparține managerului general. În companiile cu capital străin acest lucru nu se întâmplă. Managerii deleagă atribuții, au în subordine oameni care au libertatea de a lua decizii rapid, iar fiecare angajat are proceduri clare de lucru, astfel încât productivitatea să fie ridicată.

Tratament preferențial. Fără discuție, firmele străine vin pe piața din România cu anumite avantaje date în principiu de cultura de business mai solidă și de capacitatea financiară mai ridicată. Mai mult, ele beneficiază și de un tratament preferențial din partea autorităților. Atât din punct de vedere comportamental la nivelul relației cu instituțiile statului, cât și din punct de vedere al facilităților pe care le primesc.

N-aș vrea să fiu greșit înțeles. Nu plâng pe umărul oamenilor de afaceri români, nici nu-i consider incompetenți și nici nu-i înfierez pe antreprenorii străini (de care, fie vorba-ntre noi, avem foarte mare nevoie). Pur și simplu constat o realitate.

În tot acest context, cred că antreprenoriatul românesc (și mă refer în special la micii antreprenori) se află într-un moment de cumpănă. Fără acces la surse de finanțare, împovărat de o fiscalitate excesivă, încolțit încă de la primii pași de controale abuzive, micul antreprenor “made in Romania” dă o bătălie teribilă pentru supraviețuire. Consider că avem nevoie, mai mult decât oricând, de programe și proiecte de încurajare a capitalului autohton. Dar cine oare să le conceapă, când guvernanții își pierd vremea cu numirile procurorilor?