Sorin Oprescu, doctorul care nu mai simte pulsul

Primarul trebuie să simtă cel mai bine pulsul străzii: ce se întâmplă printre oameni, care sunt problemele lor, ce lucruri vor să fie realizate în oraşul în care trăiesc.

Sorin Oprescu a pierdut demult pulsul oraşului şi al bucureştenilor, iar cearta pe care a început-o cu primarii de sector este cea mai bună demonstraţie. Bucureştiul din stradă şi Bucureştiul care se vede de la primărie arată din ce în ce mai diferit. În timp ce bucureşteanul vrea rezolvări demult amânate la problemele de lângă el: câinii vagabonzi, curăţenia sau gropile din asfalt, Sorin Oprescu propune autostrăzi suspendate sau telegondole.  Bucureşteanul vrea curăţenie, iar Sorin Oprescu se ceartă cu primarii de sector despre cine ar trebui să controleze serviciile de salubrizare. Acum câteva zile, primarul general a continuat cearta  cu primarii de sector, de data aceasta subiectul fiind constituit de serviciile de salubrizare. Sunt două probleme majore aici.

 Prima, Capitala este, din nou, în centrul unei dispute politice, iar bucureştenii sunt perdanţii. De data aceasta, Sorin Oprescu a pierdut sprijinul politic şi al PNL şi al PSD. După ce consilierii USL i-au trântit bugetul cu autostrăzi suspendate, Sorin Oprescu dă şi el o replică, încercând să le ia primarilor de sector serviciile de salubrizare. Nu au decât să se certe cât vor. Dar să o facă închişi într-o cameră, iar la final să existe o concluzie de comun acceptată. Problema este că deja se întrevede cum acest conflict va degenera în curând într-o stare de blocaj care are toate şansele să continue până în 2016. Sorin Oprescu va continua să se plângă că proiectele mari  şi neaplicabile îi sunt blocate de consilierii şi de primarii de sector, iar Bucureştiul va reintra în blocaj. Ce nu vrea să ştie Sorin Oprescu este că oamenii s-au săturat să ia partea unuia sau altuia dintre politicieni, în bătăliile lor politice. În 2016, dacă conflictul continuă, nu doar că bucureştenii nu îl mai vor vota pe Sorin Opescu, dar vor refuza să mai voteze orice alt politician. A doua problemă este legată de stabilirea priorităţilor bugetare – ce trebuie făcut din banii bucureştenilor. Această ceartă dintre primari nu poate masca faptul că nu există o strategie după care sunt cheltuiţi banii bucureştenilor. Că banii celui mai bogat oraş din România se duc pe panseluţe şi studii de fezabilitate pentru autostrăzi suspendate. Adevărul este că până nu se va face un audit al modului în care Primăria Capitalei cheltuieşte fondurile din fiecare an, nu vom şti cât de gravă este problema. Este exact ca într-o companie care ştii că este cariată, dar până nu faci un audit, nu ştii ce mai poţi salva.

Care este drumul înainte? Fără doctor, pentru că doctorul Oprescu înseamnă pentru Bucureşti, acum, doar risipă, lipsă de viziune şi război politic. Eu, unul, sper să candideze anul viitor la prezidenţiale, aşa cum spun unele zvonuri, pentru că Bucureştiul are nevoie de un alt primar.

Guerilla Small Business – despre cum sa faci din…nimic, bici

Cu atâtea subiecte importante în presă și pe capul nostru cum ar fi dosarul transferurilor în fotbal și terenul lui Gigi Becali pe care l-a cumpărat Mcdonalds, este tot mai dificil să vezi în afara agendei, spre ce este mai important.  Think outside the box, cum s-ar spune!

Cred uneori că trăiesc în două Românii una superficial-senzaționalistă, zgomotoasă, și balcanică până în măduva oaselor și altă Românie, reală, vie, activă, consistentă, care nu doar cugetă la viitor, ci și-l construiește. Spun asta pentru că săptămâna trecută am avut o întâlnire interesantă făcută sub umbrela Romanian Business Accelerator – “Guerilla Small Business” – în care tineri care vroiau să-și deschidă o afacere au vorbit  cu antreprenori tineri care deja au experiența unei afaceri de succes.

A fost interesant, pentru mine și colegii mei de la RBA ca organizatori, nu doar să auzim povestite de noi, experiențele prin care am trecut și aventurile dificile ale punerii pe picioare a unui business, ci să ascultăm şi să vedem puse pe hârtie, planurile de business ale celor mai tineri cu 10-15 ani, dar care vin repede din urmă, ca o nouă generaţie de antreprenori. Sloganul RBA „we bring experience to the smartest” s-a dovedit real, nu doar slogan.

Întrebarea logică, la finalul discuției, de la cei care acum vor să înceapă o afacere, a fost: ok, care este următorul pas? Cum puteți voi cei care aveţi experienţă să ne învăţaţi concret, pe noi, mai tineri, care acum vrem să începem, ce greșeli să nu facem și ce reguli trebuie să respectăm pentru a avea o afacere?

Iar răspunsul meu și al colegilor mei de la RBA a fost să transformăm discuția liberă într-o serie de module de aprofundare a “tainelor” deschiderii unei afaceri, prin cursuri de business training și mentorship.

De ce business trainning? Pentru că eu cred că dincolo de inspirație, este transpirație și oricât de genial ai fi în business, trebuie să cunoști și să înveți niște reguli și să eviți niște greșeli simple. Pe scurt, pentru că experiența mea ca antreprenor și experiența colegilor mei de la RBA poate fi sintetizată într-un set de reguli și de sfaturi simple care sunt utile pentru începerea unei afaceri. Aceste reguli și sfaturi pe care eu, ca antreprenor, nu le-am știut și nu le-am avut m-ar fi putut ajuta să evit o parte importantă a greșelilor pe care le-am făcut la început. Nu a venit nimeni să-mi spună “vezi că trebuie să cauți mereu să adaptezi produsul după piață ca să vinzi!” – am învăţat pe propria mea piele.

De ce mentoring ? Pentru că eu cred că, dincolo de transpiraţie, este inspiraţie (contrazice, ce-am spus mai sus, ştiu; dar tocmai asta este frumuseţea, că nimic nu este rigid-fix în viaţa ca şi în afaceri şi asta este o primă lecţie). Pentru că mentoring înseamnă mai mult decât învăţare, înseamnă ca un tânăr care are talent şi care simte că vrea să urmeze un model de business sau de antreprenoriat să facă asta îndeaproape pe lângă un om de business care are deja experiență. Este un fel de transfer de experienţă, bazat pe intituiție și inspiraţie, dar și aplicație practică.

Ce susţin prin toate astea? Susţine şi încurajez antreprenoriatul pentru tineri: deveniţi de cât se poate de tineri, proprii voştrii stăpâni iar provocările şi beneficiile vor fi din cele mai spectaculoase.

Ce înseamnă Guerilla Small/Young Business, pe românește ? – este arta de a face din…nimic, bici, care să și plesnească! Este fun, iar cine începe să facă asta, poate face și bani!

Va asteptam pe http://roaccelerator.ro/

Oportunități pentru tinerii antreprenori

Pe 16 mai 2013, în Aula Mare de la ASE, de la ora 16,00 are loc Guerilla Small Business – un eveniment organizat de Romanian Business Accelerator care reuneşte tinerii care vor să îşi înceapă o afacere şi antreprenorii cu experienţă şi de succes. Obiectivul pe care îl urmărim prin acest eveniment este să oferim suport pentru noua generaţie de antreprenori. Evenimentul este adresat tinerilor iar tematica este legată de: capcanele micii afaceri, cum să faci bani pe propriile picioar, cum începi o afacere, cum să o creşti şi care sunt regulile de aur ale supravieţuirii în afaceri.

Deja şi-au anunţat participarea peste 20 de antreprenori cu mare experienţă, iar ceea ce urmăresc acum este ceea ce americanii numesc:„last action call”; adică o invitaţie la acţiune şi implicare adresată tuturor antreprenorilor.

Primul argument pentru participare pe care îl dau este unul subiectiv: sprijinirea tinerilor care au idei mari, dar au, momentan, resurse reduse de experienţă, de perspectivă şi de bani. Aceşti tineri au nevoie de sfaturi pertinente şi de experienţa celor care au deja succes. Aceste sfaturi nu se găsesc în cărţi, ci pot fi obţinute doar printr-un dialog deschis cu acei oameni de afaceri care s-au confruntat deja cu problemele tipice care nu sunt prezentate în teorie.

Al doilea argument este însă unul pragmatic şi ţine de necesitatea de a găsi platforme comune pentru a avea un mesaj legat de priorităţile economice ale României. Indiferenţa administraţiilor guvernamentale a produs un început de organizare a mediului de business: oamenii de afaceri se asociază pe platforme civice pentru a-şi promova interesele şi pentru a-şi face cunoscute oportunităţi.

Vorbim, deci, nu doar despre un start-up pentru tineri, ci şi de un start-up pentru oamenii de afaceri care trebuie să se asocieze pe astfel de platforme civice, cum este şi Romanian Business Accelerator. Mediul de business nu face grevă și nu iese în stradă în faţa guvernului. Soluţiile pe care le avem este să ne organizăm şi să ne susţinem cu o voce unitară care să repete problemele existente până când guvernarea, oricare ar fi, se satură să audă şi face ceva.

Marian Dușan, antreprenor la puterea a treia

Marian Duşan face parte din noua generaţie de business; români care s-au format după Revoluţie, mulţi dintre ei şcoliţi la cele mai bun universităţi din Statele Unite sau Marea Britanie, oameni tineri care au adus în România nu doar o nouă filozofie de business, bazată pe iniţiativă, flexibilitate şi conectare cu pieţele internaţionale, ci şi o nouă filozofie de implicare socială.

La 34 de ani are deja în spate o experienţă de afaceri de invidiat, atât în România, cât şi în lume: deține o importantă companie de investiții înregistrată în SUA, Petek Invest, cu un portofoliul de câteva milioane de euro şi este CEO al editurii Evenimentul Zilei&Capital. Unul dintre principiile după care se ghidează este: „pentru a reuşi în afaceri în lumea de astăzi, nu mai există naţional, ci doar internaţional”. Acest principiu defineşte o întreagă generaţie tânără de business care îşi extinde afacerile peste graniţe şi este în legătură cu marile corporaţii din lume.

În România, este președintele Romanian Business Accelerator, o asociație ce sprijină tinerii care vor să intre în afaceri şi a inițiat și a coordonat mai multe proiecte de antreprenoriat social în mediul rural. Este un model de implicare socială pe care ne-a mărturisit că l-a văzut funcţionând în Statele Unite şi vrea să îl pună în aplicare şi în România.

La 18 ani, primul business

Dușan a pătruns în lumea business-ului în 1997 când, la vârsta majoratului, și-a înființat prima companie.  “Mulți dintre cei care mă cunoșteau la acea vreme nu mi-au acordat prea multă încredere. Îmi spuneau mereu că sunt prea visător, atunci când le povesteam despre planurile mele. Nimeni nu mi-a dat nicio șansă, atunci când,  la 18 ani, mi-am înființat propria companie.  Desfășuram activități de comerț, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. După patru ani de experiență într-un business profitabil, am decis că trebuie să intru într-o nouă etapă”, povestește Dușan.

Numărul 1 în structuri metalice printr-un nou model de business

Astfel, la 22 ani de ani, a devenit proprietarul și managerul Combinatului Siderurgic de la Călărași, care la acea vreme era o ruină. “La fel ca în 1997, apropiații mei mi-au spus că fac o mare greșeală întrucât mă bag într-o asemenea afacere”, își aduce aminte Marian Dușan

Cu un business plan bine pus la punct, și multă voință susținută de dorința  a început să reconstruiască, pas cu pas, o afacere în al cărei potențial a crezut cu tărie de la început.

“Am introdus un nou model de business bazat pe reinvestirea profitului în modernizare şi în pregătirea oamenilor. În primul rând, am reconfigurat total linia de producție. Ne-am reorientat către confecționarea de structuri metalice pentru domeniul construcțiilor. O nișă care se prefigura foarte profitabilă la acea vreme”, spune Dușan.

A investit în achiziționarea de echipamente și utilaje moderne, a trimis angajații la training în străinătate și a format un board de specialiști pe care i-a adus din afara țării. În cinci ani, a investit, din surse proprii și din credite bancare, 12 milioane de euro pentru  retehnologizare, modernizare, marketing și dezvoltare. Iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Compania Repsteel, născută din cenușa combinatului de la Călărași, a devenit rapid principalul furnizor de structuri metalice din România. Compania a fost furnizor pentru o serie întreagă de imobile de referință: Charles de Gaulle Plaza,  sediul IKEA,  show room-uri Dacia, Renault, Peugeot, mall-uri. “Am deschis noi piețe precum Egipt, Dubai, Abu Dhabi, Venezuela. În Dubai, am livrat structuri pentru zgârie-nori, în Venezuela am furnizat structuri pentru o fabrică de nichel, iar în Egipt am participat la construcția unei fabrici de ciment”, a adăugat omul de afaceri.

La 23 de ani – cel mai performant tânăr antreprenor

Marian spune că în permanență, a decis să reinvestească profitul pentru a se dezvolta și pentru a moderniza capacitățile de producție: „Îmi amintesc că în România de final al anilor ’90, cei care făceau profit au început să îşi cumpere maşini de lux şi să arunce cu bani. Pentru un om de afaceri, aceasta este cea mai mare greşeală, pentru că pierde contactul cu business său”. Reinvestind inteligent, Repsteel a devenit numărul 1 în România și numărul 3 în Europa în domeniul producției de structuri metalice.

La numai 23 de ani, Camera de Comerț și Industrie din România l-a declarat pe Marian Dușan cel mai performant tânăr antreprenor. “Practic, am fost printre cei care am contribuit la schimbarea trendului în domeniul construcțiilor: de la cărămidă și beton la metal și sticlă”, precizează Marian.

O decizie salutară

Din 2004, Dușan a participat constant la cursuri, conferințe și seminarii pe teme economice, de management și de marketing în SUA și în Europa. “Mi-am format, în timp, conexiuni pe piețele financiare internaționale, am colaborat cu bănci și mari fonduri de investiții, venture capital, cu mari companii specializate pe investiții în infrastructură, cu fonduri specializate pe start-up”, spune Marian.

Anul 2007 a fost unul extrem de important pentru Dușan. Atunci a luat o decizie care l-a ferit de o posibilă prăbușire, la fel cu s-a întâmplat cu multe firme din domeniul construcțiilor.  “Acum 6 ani, am fost la o conferință în Statele Unite, cu tema expansiunea economică la nivel global. Acolo, au fost făcute publice pentru prima dată cifre și statistici care arătau clar că SUA era în recesiune, iar întreaga lume era în pragul unei crize economice de proporții”, rememorează Marian

Când s-a întors în țară a luat decizia să vândă afacerea. În decembrie 2007, a încheiat tranzacția de vânzare-cumpărare. La aceea vreme, la noi economia în creștere, indicii marcoeconomici arătau foarte bine, iar domeniul imobiliar era în plină expansiune. “Mă felicit și acum pentru decizia luată. Dacă nu vindeam atunci, probabil că pierdeam 40-50% din prețul încasat”, spune Dușan, care păstrează confidențialitatea privind valoarea tranzacției.

America, tărâmul cunoașterii

După ce a ieșit din businessul Repsteel, a hotărât să plece în SUA pentru o perioadă mai lungă pentru a se dezvolta din punct de vedere profesional. A locuit la Boston și la New York. A urmat o serie de cursuri și seminarii care l-au ajutat să înțeleagă multe din dedesubturile managementului. A urmat cursuri de leadership la Columbia University, a cunoscut oameni de afaceri din toată lumea, și-a format relații și conexiuni la cele mai importante companii de investiții din SUA, Brazilia, Chinia, India. “Am participat la mai multe summituri BRICS în China, India, Brazilia, precum și la conferințe pe teme de antreprenoriat în Turcia și Finlanda”, mai spune Dușan

Întoarcerea în România – proiectul Romanian Business Accelerator

Marian Duşan s-a întors în România în 2011 şi a făcut-o cu planuri mari: „Nu mai am acea presiune de a acumula financiar în business, pentru că deja am făcut-o. Ce vreau acum este să dezvolt în România un nou model de business aflat la graniţa dintre afacere şi proiect de responsabilitate socială. Cred că tinerii din România au un potenţial de a face business şi în jurul energiei şi inventivităţii lor se pot construi proiecte şi companii care să schimbe modul în care arată economia românească”.

În 2011, întors în România, Marian Duşan a pus bazele Romanian Business Accelerator (RBA), o asociație ce sprijină activ mediul de afaceri din România și, în special, pe tinerii antreprenori. “Vrem să punem laolaltă antreprenori, investitori, oameni politici, societate civilă, cu scopul de a reporni motorul economiei românești și de a scoate în evidență modele de succes din România. Tinerii au idei de afaceri extraordinare, trebuie doar să accelerăm punerea lor în practică”, spune președintele RBA.

Recent el a acceptat o nouă provocare. A acceptat să preia conducerea executivă a editurii Evz&Capital. Deși afacerile din domeniul media îi sunt mai puțin familiare, Marian este convins că va reuși să aducă pe profit compania care deține două dintre cele mai importante branduri de presă din România. “Eu cred în puterea printului și sunt convins că se poate face performanță pe acest segment. Cu o singură condiție: printul să nu mai fie reverberația de a doua zi a televiziunilor și a internetului”, conchide Dușan.

Romanian Business Accelerator – vreau să îi învăţ pe tineri să aibă business-uri de succes şi să facă bani

Marian Duşan ne-a mărturisit că Romanian Business Accelerator este proiectul său de suflet, proiectul în care a investeşte nu doar financiar, ci şi sufleteşte.

De ce un om de afaceri care vrea să facă profit ar investi într-un proiect ca Romanian Business Accelerator?

Romanian Business Accelerator este un proiect de suflet, din care nu îmi propun să fac profit, fără a fi însă un proiect filantropic. Când am început acest proiect am gândit pe termen lung, nu pentru câteva luni. Văd în câţiva ani Romanian Business Accelerator ca unul dintre cele mai importante noduri de business, de creativitate şi de idei de afaceri din România. Vreau într-o economie post-criză care se deschide în faţa noastră să creez un network puternic de business care să aibă influenţa şi forţa de a schimba lucrurile, inclusiv prin presiuni făcute asupra mediului politic care a rămas mult în spate. Vreau să îi învăţ pe tineri să aibă business-uri de succes şi să facă bani, pentru că cred că reuşita lor individuală este cea mai bună metodă pentru a alimenta reuşita întregii economii.

De ce acum?

Pentru că economia românească începe cel mai mare proces de schimbare din ultimii 20 de ani. Nu mai există „mohicani” ai afacerilor şi nici marii rechini. Marii rechini care au dat tunuri istorice în anii tranziţiei sunt împinși încet spre pensie de reglementările europene. Începe o nouă etapă în economia românească, un moment în care după bulele speculative care au afectat şi România, lucrurile se aşează pe bază de performanţă. Cred că este un moment de final de criză în care există un culoar de oportunitate şi pentru că vrem să ducem acest mesaj pozitiv, dar realist către tineri.  Vreau să văd că există o presiune venită din zona mediului de afaceri asupra mediului politic, pentru a începe să bage foarfeca în birocraţie, pentru a stimula o administraţie tânără şi performantă şi pentru a încuraja tinerii antreprenori printr-un sistem de suport financiar minim pentru start-up-uri.

Ce îşi propune Romanian Business Accelerator?

Sloganul Romanian Business Accelerator este: sprijinim tinerele afaceri, aducem experiența de afaceri pentru cei tineri care vor să-și pornească propria lor afacere.

Obiectivul cel mai tangibil pe care îl urmărim este să oferim suport pentru noua generaţie de antreprenori de care România are atât de multă nevoie acum. Asta este ceea ce facem la Romanian Business Accelerator, încurajăm antreprenoriatul în rândul tinerilor.

Un exemplu de acţiuni pe care le facem este evenimentul recent de la Academia de Studii Economia:  Guerilla Small Business, în care i-am adus faţă în faţă pe tinerii care vor să-și deschidă o afacere şi pe oamenii cu experiență de business care le pot da sfaturi practice pentru cum să reuşească.

Ce le spuneţi tinerilor, cărora vă adresaţi prin proiectele pe care le aveţi, cum este Guerilla Small Business?

Cel mai important mesaj pe care l-am spus tinerilor este „ai reuşit continuă, n-ai reuşit continuă!” Oamenii de afaceri nu sunt toţi nişte genii, dar au învăţat aceste lucruri simple pe care le aplică 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Le-am spus că nu le promit minuni şi nici nu le dau garanţii de reuşită. Ce le promit în schimb este o nouă filozofie de viaţă, bazată pe puterea de a îşi câştiga libertatea şi banii. Libertatea de a fi propriul stăpân,  de a nu fi preocupat să „dai bine” în faţa şefului, de a te evalua în fața conștiinței și a dimensiunii afacerii pe care o faci. Banii nu ca scop în sine, ci ca instrument pentru a îţi îndeplini obiectivele.

Autostrăzi. Doar atât.

De 1 mai, premierul Ponta a plantat copăcei în Parcul Tineretului, în timp ce mii de bucureşteni îşi stricau maşinile pe Autostrada Soarelui care e plină de gropi şi arată ca după război.

Mă număram printre ei şi m-am gândit că bucureştenii nu duc lipsă de copaci în parcuri, dar cu siguranţă duc lipsă de drumuri decente. Nu scriu însă articolul de faţă doar din poziţia cuiva nemulţumit de banii pe care trebuie să-i dea pentru reparaţia maşinii, ci şi a omului de afaceri care vede cât de mult a avut de pierdut economia prin lipsa infrastructurii. Într-un studiu recent al Eurostat, România era pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte reţeaua de autostrăzi, cu doar 2,4 cm pe cap de locuitor.

Spre comparaţie, Spania are de 13 ori mai mult. România are 530 km de autostradă, mai mult de jumătate fiind plini de gropi. Ce înseamnă aceste cifre pentru fiecare dintre noi? Investiţii pierdute, adică locuri de muncă pierdute şi bani care nu mai intră în economie. Acum câţiva ani, companii mari ne-au spus verde în faţă că până nu ne modernizăm infrastructura, nu vor investi. Situaţia e simplă, dacă vrem să creăm noi locuri de muncă, construcția de autostrăzi ar trebui să fie prioritatea numărul 1 pentru Cabinetul Ponta. Economia a pierdut și încă pierde zeci, sute de milioane de euro din cauza lipsei autostrăzilor.

Turismul, industria, comerțul sunt domeniile cele mai afectate de lipsa unei rețele moderne de autostrăzi care să traverseze România de la est la vest și de la nord la sud. Soluţiile sunt simple. Prima este să se pună capăt împărţirii politice a autostrăzilor pe hârtie. Acum câteva zile, am publicat o analiză a modului în care s-au împărţit proiectele mari de infrastructură între ministere, astfel încât, nimeni să nu se supere şi nimeni să nu fie responsabil.

A doua soluţie e numirea unui ministru apolitic – un manager pe zona transporturilor/infrastructurii – care să ştie cum să facă treabă. A sosit momentul să separăm incompetenții de specialiști. Domnul Șova, cu tot respectul pe care i-l port, nu are ce căuta în fruntea unei instituții care gestionează marile proiecte de infrastructură. De vreme ce se tot lamentează și dă vina pe nu-știu-ce comisie din CNADNR pentru modul în care se desfășoară lucrurile în domeniul construcției de autostrăzi. Dacă era un manager pur-sânge, dădea de pământ cu toți incompetenții din minister, rezolva problema și ieșea public când erau gata vreo 200-300 de km de autostradă. Până atunci domnia sa nu are de ce să apară pe la televizor. Ne-am săturat de vorbe, de proiecte și de promisiuni. Dar, deh, așa se întâmplă când la conducerea unor ministere-cheie sunt puși politruci care n-au habar ce înseamnă management, obiective, acțiuni, responsabilități, dead-lineuri etc. Timp de doi-trei ani, aproape toate cheltuielile de capital ar trebui să se orienteze spre construcția de autostrăzi. Tu, ca prim-ministru, numești doar profesioniști în instituțiile responsabile.

Le fixezi obiectivele, deadline-uri clare, le trasezi responsabilitățile și le impui penalități severe pentru neîndeplinirea obiectivelor. În același timp, le oferi salarii și bonusuri de performanță substanțiale. Le dai acces la surse de finanțare pentru punerea în practică a programelor de infrastructură și simplifici tot ce înseamnă procedură de licitație.  E simplu! Trebuie doar voință politică și un strop de pricepere și profesionalism. Aș vrea să aud în perioada următoare doar de autostrăzi. Nu despre copăcei. Atât!