Agenția Guvernamentală pentru Start-upuri, un proiect de luat în seamă

Am spus în nenumărate rânduri că antreprenoriatul reprezintă o șansă pentru economia românească. Un program național de susținere a afacerilor aflate la început de drum poate produce o dezvoltare pe orizontală în economie și ar putea rezolva, parțial, problema șomajul în rândul tinerilor, atât din mediul urban, cât și din mediul rural.

Nu e mai puțin adevărat că pe piață sunt câteva organizații non-guvernamentale și companii care susțin programe de antreprenoriat. Personal conduc un asemenea program pentru tinerii antreprenori.

Din experiența acumulată, am realizat că asemenea inițiative sunt extrem de benefice și de stimulative pentru cei care doresc să-și deschidă propriul business. Multe dintre  programe au dat rezultate remarcabile. Există pe piață companii profitabile care au luat naștere în urma unor proiecte de susținere a antreprenoriatului și, mai mult, multe dintre ele au devenit scalabile la nivel global.

Economia are nevoie de spirit antreprenorial pentru a construi avantaje competitive, iar start-upurile susțin creșterea economică inteligentă, ajutând România să facă faţă concurenţei cu ţări cu forţă de muncă ieftină şi păstrând capacitatea crescută de inovare.

Dar pentru ca antreprenoriatul să aibă cu adevărat un cuvânt greu de spus în dezvoltarea economiei românești avem nevoie de mai mult decât se face în prezent. Avem nevoie ca susținerea afacerilor la început de drum să fie inclusă în strategia națională de relansare economică. Mai mult, avem nevoie de o Agenție Guvernamentală pentru Start-upuri aflată în subordinea directă a Primului Ministru. Modelul pe care îl imaginez eu este total diferit față de inițiativele guvernamentale în domeniu.

Misiunea acestei Agenţii Guvernamentale va fi de a asigura sprijinul financiar şi, mai ales logistic: asigurarea de mentoring, urmărirea implementării ideii de Start-up şi susţinerea acesteia. Propunem nu doar să finanţăm Start-upurile, ci şi să urmărim evoluţia lor pe perioada până la consolidarea afacerii, dat fiind faptul că rata de succes este mică în primul an de la înfiinţare. În această perioadă test pentru consolidare, startup-urilor li se va oferi sprijin pentru consolidare însemnând participarea la: sesiuni de mentoring cu oameni de afaceri autohtoni şi străini; evenimente în plan local: târguri de strat-up-uri, prezentări în cadrul unor universităţi; întâlniri de dezvoltare şi testare a proiectelor lor (hackaton).

Suportul în perioada de consolidare înseamnă o rată de succes mai mare startupuri, antreprenorii vor avea un proiect de start-up funcţional, o reţea/un network de cunoştinţe atât printre tineri ca ei, cât şi printre oameni de afaceri cu experienţă şi vor avea posibili investitori pentru proiectele lor.

Cred că pentru succesul Agenției Guvernamentale pentru Start-upuri trebuie gândit un parteneriat public-privat, astfel instituția să fie condusă  și gestionată de un consiliu format din oameni de afaceri cu experință, dar și din specialiști guvernamentali în domeniul economic.

Astfel de inițiative există și în alte zone ale globului, cel mai notoriu exemplu fiind programul guvernamental  pentru start-upuri coordonat de statul chilian.

În concluzie, invit autoritățile române să ia în considere această idee care odată transformată în realitate va aduce beneficii reale pentru economia românescă.

Haideți să nu mai fim fraieri!

Săptămâna trecută am lansat programul Start-up România, prin intermediul căruia aproximativ 1.000 de tineri, care vor să-și deschidă propria afacere, vor beneficia de consultanță gratutită și de acces la surse de finanțare.

Noi, cei de la Romanian Business Accelerator (roaccelarator.ro), vom oferi o soluție tinerilor cu idei strălucite, dar care fie nu dispun de resurse financiare, fie nu știu cum să pună în practică planurile de business pe care le-au făcut. Cu certitudine, avem nevoie de o nouă generație de antreprenori care să împingă lucrurile mai departe. Avem nevoie de o nouă mentalitate în business. Avem nevoie de o nouă cultură antreprenorială. Cred că noi, cei care am reușit în afaceri, avem o datorie morală față de cei care sunt acum la început de drum.  De aceea, Romanian Business Accelerator va aduce la aceeași masă, în cadrul programului Start-up România, 47 dintre cei mai cunoscuți întreprinzători români care vor împărtăși din experiența lor celor care au decis că a fi propriul lor stăpân reprezintă o alternativă profesională, dar și un mod de viață.

Tinerii care vor fi admiși în proiectul Start-up România vor beneficia, într-un interval de șase luni, de sesiuni de mentorat, de consultanță, de public speaking și de coaching.  La sfârșitul perioadei de pregătire, ei își vor susține proiectele de afaceri în fața unor investitori din România și din străinătate, dispuși să le finanțeze businessurile. Șomajul în rândul tinerilor între 18 şi 25 de ani a atins cote alarmante şi cred că putem să-i ţinem pe aceşti tineri în România doar dacă le oferim modele de succes, oameni care să-i înveţe cum să facă afaceri de succes şi corecte. Este la îndemâna noastră să facem acest lucru. Mai mult, cred că avem obligația atât noi, cei din zona privată, cât și cei din zona guvernamentală să-i sprijinim și să-i încurajăm pe antreprenorii aflați la început de drum. În perioada 2014-2015, Uniunea Europeană ne pune la dispoziție circa 500 de milioane de euro pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor. Antreprenoriarul este o oportunitate pentru a combate acest adevărat flagel și sunt convins că putem creiona proiecte pentru a accesa aceste fonduri pentru tinerii care vor să intre în business. Susțin cu tărie că antreprenoriatul reprezintă o șansă uriașă pentru România și consider că susținerea celor care doresc să înceapă un business pe cont propriu trebuie să devină o prioritate de gradul zero pentru Guvernul României.

Mi-aș permite, în final, să-l citez pe profesorul Dăianu care a spus, la evenimentul de lansare a programului Start-up România, că „economia românească are nevoie de spirit antreprenorial pentru a construi avantaje competitive şi pentru a învinge capcana venitului mediu pe cap de locuitor, care se manifestă prin incapacitatea, după atingerea unui anumit prag de venituri, de a mai face faţă concurenţei unor ţări cu forţă de muncă ieftină şi cu capacitate mare de a inova“. Câtă dreptate are! Numai așa putem construi o Românie prosperă. Haideți să nu mai fim fraieri și să profităm de șansa asta!

Eu pariez pe antreprenorii tineri

 

BNR a făcut la un moment dat un anunţ care a fost trecut rapid cu vederea în tumultul politic legat de modificarea Constituţiei: scăderea cu 35% a investiţiilor străine directe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 494 la 322 milioane de euro. Pentru a vă face o imagine asupra nivelului de unde am căzut în ultimii ani, precizez că investiţiile străine în 2008, pe primul trimestru, erau undeva la peste trei miliarde de euro. Deci faţă de acum 5 ani, scăderea este de zece ori. Mulţi veţi spune că investiţiile străine depind de evoluţiile din economia europeană şi mondială şi că scăderea lor este doar rezultatul crizei economice.


Dacă ne uităm însă la statele din jurul nostru, vedem că nu este aşa. De exemplu, în ultimii ani Bulgaria a reuşit să crească volumul investiţiilor străine directe; de la 1.215 milioane de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2011, la 1.399 milioane euro în perioada ianuarie-noiembrie 2012. Asta înseamnă nu doar că Bulgaria a reuşit să îşi crească investiţiile străine directe, dar este şi deasupra României. În condiţiile în care suprafaţa şi populaţia sunt la mai puţin de jumătate. Şi mai elocvent, valoarea investiţiilor străine directe în Bulgaria a fost de aproximativ 3,5% din produsul intern brut, în timp ce în România este sub 1%. Sunt cifre care arată cât de mică este contribuţia investiţiilor străine directe la economia românească. Cred că se mai distruge un mit: că România este în faţa Bulgariei din punct de vedere economic. Greşit. Bulgaria ne-a ajuns deja şi ne depăşeşte lejer, pentru că noi stăm pe loc. Toate aceste cifre sunt îngrijorătoare şi arată starea reală a economiei româneşti: o economie care a tot pierdut viteză în ultimele luni până în punctul în care este din nou oprită. Toate aceste cifre arată că nu vom mai avea combustibil pentru creşterea economică şi că este previzibil să avem din nou stagnare.

Nu am dat exemplul Bulgariei pentru a spune doar că ne-a luat-o în faţă, ci, în primul rând, pentru a arăta că România nu este condamnată de evoluţii externe la un trend economic descendent, la mai puţine investiţii, la mai puţini bani în economie şi la mai puţine locuri de muncă. Dacă vecinii noştri au reuşit, nu văd de ce nu ar reuşi şi România. Ce trebuie făcut? Să rezolvăm probleme mai vechi şi mai noi. Dintre problemele mai vechi: stabilitatea şi predictibilitatea legislativă în domeniul fiscal sau investiţia în infrastructură. Dintre problemele mai noi: România a început să nu mai fie competitivă din punctul de vedere al specializării pe piaţa de muncă. Anii în şir în care cei mai buni specialişti au plecat din ţară încep să îşi arate efectele, iar investitorii străini ne-au atras deja atenţia asupra acestui lucru. Revin la ceea ce am afirmat într-un articol de acum câteva săptămâni: Guvernul trebuie să investească în educaţie şi în tineri; somajul a ajuns la 24% în rândul tinerilor.

Dacă ar fi să pariez pe un as din mânecă pe care îl avem, acesta este reprezentat de tineri.  Doar tinerii pot reporni cu adevărat trenul. Cei mai bine pregătiţi trebuie convinşi să rămână acasă pentru a lucra în companii de vârf pe salarii bune. Cei mai dinamici trebuie ajutaţi  pentru a deveni antreprenori. Eu sunt antreprenor, am fondat mai multe companii, iar pentru că am experiență în antreprenoriat, am fondat RoAccelerator, astfel încât să creăm o clasă de business românească tânără şi dinamică în anii viitori. Înainte de toate, am încredere în guvernul Ponta și știu că și el are copii ca și mine și mai știu că trebuie să privim toți spre viitor cu focus pe încurajarea spiritului antreprenorial în România.

Mandinga, start-upurile şi creşterea economică

Cu oricine discuți în mediul de afaceri, dă din cap cu apatie: nu se mișcă lucrurile cum am fi vrut, investitorii nu apar, locuri de muncă nici atât, consumul rămâne jos, creditarea stă. Ne învârtim într-o spirală a prudenței în care precauția alimentează statul pe loc, iar de sus, de la Guvern, nu apare vreun semn de mai bine sau vreo soluție, aşa că afacerile sunt nevoite să se descurce cum pot.

Dintr-o glumă menită, probabil, să destindă discuţiile cu autorităţile din Azerbaidjan, premierul a scăpat un adevăr elocvent pentru lipsa de viziune şi de soluţii a guvernărilor pentru a genera creștere: dacă Mandinga ar fi fost în delegația care discuta cu autorităţile azere despre proiecte economice, avea mai mult succes decât politicienii. Cu Mandinga pe post de soluție de creștere economică la nivel guvernamental, oamenii de afaceri sunt precauţi, dar își văd fiecare de treabă. În economia reală, nimeni nu vrea şi nu poate să ia pauză și să aștepte soluții de sus. Aici este tot greul, antreprenorii au mai făcut restructurări, au mai discutat cu băncile, au mai cumpărat ceva utilaje second-hand, aici totul s-a redimensionat şi totul s-a făcut funcţional în timp real. Eu cred, și ca mine foarte mulți alți întreprinzători și manageri, că acest segment de antreprenori poate repune lucrurile în mișcare în economie. Acesta e motivul pentru care susțin programul Start-up Romania. Un astfel de program care încurajează antreprenoriatul e cheia pentru creştere economică durabilă şi pentru a evita ceea ce ne avertiza FMI că este, încă, un risc mare: regres economic, pe fondul creşterii slabe.

De fapt această stare de stagnare, de epuizare după anii de luptă cu criza, este exact ceea ce trebuie să evităm în acest moment. Trebuie să ne adunăm forțele și mai ales inteligențele pentru a folosi minimul de stabilitate economică pe care toţi românii l-au creat cu mari sacrificii în acești ultimi ani, pentru a începe să construim creştere. Celor pesimişti le pot spune că nu intrăm fără suport în acest efort. Avem două atuuri: energie antreprenorială şi fonduri europene pe care le putem canaliza spre încurajarea start-upurilor. Experienţa istorică ne arată că, prin fonduri şi prin energie naţională şi muncă, alte ţări s-au reclădit în situații infinit mai grele decât a noastră acum; să ne amintim Planul Marshall.

Care va fi rezultatul unei astfel de investiţii? O rețea de antreprenori mici și medii, care pot crea locuri de muncă, mai ales în zona tinerilor, care altfel ar fi înclinaţi să plece din ţară: O forţă cu potenţial mare de inovare – fiindcă tinerii sunt conectați la cele mai noi informații și au deschidere spre utilizarea noilor tehnologii de comunicații – care ar fi pusă la „treabă“, să genereze valoare economică. O forţă de progres social, pentru că va susţine mici afaceri în mediul rural, reducând decalajele economice.

Nu în ultimul rând, un program de încurajare a start-upurilor înseamnă consolidarea clasei de mi­jloc, după anii complicaţi de tranziţie în care distanța dintre bogați și sărăci s-a mărit. Iată o soluţie la îndemână pentru un program guvernamental de creştere economică. În plus, poate și Mandinga va vrea să-şi pornească un start-up, cine ştie?