“Superimunitatea” aruncă-n aer mediul de business

Inepţiile legislative ale aleşilor noştri pot afecta iremediabil statutul României de ţară democratică şi europeană. Mai mult, instituirea unei imunităţi sporite pentru înalţii dregători ai cetăţii va afecta considerabil şi economia.
Dincolo de problemele pe care le vom avea la întocmirea raportului pe justiţie şi de decredibilizarea în faţa instituţiilor europene, România va suferi enorm şi în plan economic din cauza legilor pe care parlamentarii români le-au emanat, pe şest, la ceas de seară.   Ştirile despre privilegiile pe care demnitarii români şi le-au pregătit în taină au făcut deja înconjorul lumii şi îi îngrijorează foarte tare pe investitorii străni. Gândiţi-vă că nicio companie serioasă nu va mai veni să facă afaceri într-o ţară în care statul de drept este pus foarte serios în pericol de o clasă politică iresponsabilă. Este inadmisibil ca un înalt demnitar al statului român să fie, practic, exonerat de răspundere penală pentru fapte de corupţie. Ştim cu toţii că majoritatea cazurilor de luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influenţă, fals etc au legătură cu activităţi economice. Iar în acest context, cine mai vine să investească într-o ţară în care există toate premisele ca economia de piaţă şi competiţia să fie profund viciate de firmele de partid care nu vor mai avea nicio teamă să şpăguiască în stânga şi în drepata pentru a înhăţa contracte pe bandă rulantă. Dincolo de acest aspect, ştim cu toţii că banii sunt sensibili la orice ştiri negative (mai ales la informaţii de o asemenea gravitate) şi ne vor ocoli cu siguranţă, dacă legea „Superimunităţii” îşi va produce efectele. Deja am primit semnale de îngrijorare din partea unor oameni de afaceri străini. Chiar aseară m-a contactat un partener care m-a întrebat:”Marian, ce se întâmplă la voi? E real ce am citit în presă!?”. Niciunui om de bună-credinţă nu-i vină să creadă că asemenea lucruri se pot întîmpla într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, în anul de graţie 2013.   După părea mea, ar fi trebuit să existe legi speciale care să pedepseacă mult mai drastic un înalt funcţionar al statului care săvârşeşte fapte de corupţie. Calitatea de demnitar trebuie să fie circumsanţă agravantă, şi nu atenuantă. Am văzut că reprezentanţii societăţii civile au reacţionat la unison şi au condamnat în termeni foarte duri  iniţiativa legislativă votată de cei 240 de deputaţi ai ruşinii. Sper ca în cele din urmă această lege a „Superimunităţii” să fie aruncată la coşul de gunoi de liderii politici ai coaliţei de guvernare. Măcar în al doisprezecelea ceas să le vină mintea la cap. Sincer, nu ştiu dacă România se va mai face bine!

China, înainte de orice

Știu că în aceste zile bugetul de stat, acciza la carburanți sau disputa dintre Premier și Președinte sunt teme extrem de fierbinți. Eu aș vrea însă, să readuc în atenția dumneavoastră importanța parteneriatului cu China.
Cred că materializarea, măcar a jumătate din proiectele luate în discuție cu ocazia vizitei istorice a premierului Li Keqiang la București, poate produce efecte mai benefice pentru economie decât orice acord cu FMI, poate rezolva și problema bugetului și dilemele Președintelui legate de acciza la carburanți.
Bineînțeles că acum vor sări ca arși cei care consideră că Beijingul se află în “zona gri” și nu ar fi prea frecventabil. Țin să le reamintesc acestora că, în ultimii șapte ani, China a investit aproape 124 de miliarde de dolari și a încheiat peste 1.500 de contracte cu țări din UE, cu SUA, cu Canada și cu Australia. Mai mult, între 2011 și 2013, companiile chinezești au investit peste 1,6 miliarde de dolari în Franța, Germania și Marea Britanie. Cred că orice alt argument pro China este de prisos.
Prin urmare, l-aș sfătui pe premierul Ponta să aibă ca obiectiv de grad zero implementarea proiectelor pe care le-a discutat cu delegația chineză care a fost la București la sfârșit de noiembrie 2013. Nu există misiune mai importantă pentru acest Guvern decât aceea de a vedea banii chinezilor injectați în economia românească. Sper ca toate memorandumurile semnate la București să nu sfârșească, prin buna tradiție românescă, la fel ca toate proiectele desenate de-a lungul timpului de politicienii români. Adică la coșul de gunoi al istoriei post-decembriste. Spun asta, întrucât dacă ar fi fost se ne luăm după toate proiectele și promisiunile guvernanților din ultimii 23 de ani, România ar fi trebuit să fie acum o Elveție a Estului. Din păcate, suntem la marginea Europei din toate punctele de vedere.
Așadar, domnule Victor Ponta, lăsați-l în pace pe Președintele Băsescu. Miza conflictului cu dumnealui este insignifiantă în comparație cu șansa uriașă pe care o aveți în față. Dacă veți rata “proiectul China”, istoria nu vă va ierta.Chénggōng!

Începe Maratonul Start-upurilor. Vă aștept!

Luni 30 septembrie, începând cu ora 10.00, începe “Maratonul Start-upurilor”. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Unicredit Țiriac Bank, va avea loc la sediul băncii din B-dul Expoziției nr 1F. În cadrul “Maratonului Start-upurilor”, 50 de tineri, care doresc să inceapă propria afacere, vor avea ocazia să-și prezinte ideile de business în fața unui juriu compus din antreprenori de succes și manageri de top din România.

Vă puteți înscrie pe www.roaccelerator.ro

Premiul cel mare, în valoare de 10.000 de euro, va fi acordat celui/celei care va prezenta cea mai bună și fezabilă idee de business.

“Maratonul Start-upurilor” face parte din programul inițiat de Romanian Business Accelerator de susținere a antreprenoriatului românesc, ca soluție de creștere economică și de combatare a șomajului în rândul tinerilor.

Vă aștept

Felicitări, doamna Grapini!

Cu câteva luni în urmă, mai precis în luna ianuarie, am avut o dispută televizată cu doamna ministru Grapini legată de introducerea impozitului forfetar. Dumneaiei m-a invitat chiar în biroul ministerial pentru a discuta pe marginea acestui subiect. Am ieșit foarte dezamăgit de la întâlnirea cu doamna ministru pentru că am simțit că nu era, cel puțin la acel moment, deschisă la propunerile mediului de business. Eu chiar m-am oferit să lucrez probono pentru a realiza împreună un plan de stimulare a mediului antreprenorial.

Nu s-a concretizat nimic.

La șapte luni de la acel eveniment, am citit o știre conform căreia dna Grapini declara că l-a convins pe primul ministru Victor Ponta de necesitatea reducerii impozitului pe venit plătit de IMM-uri de la 3% la 1,5%. Măsura ar urma să intre în vigoare din 2014.

Inițiativa dnei ministru Grapini este mai mult decât binevenită. Indiferent de disputa pe care am avut-o cu domnia sa, remarc și salut orice decizie politică care conduce la stimularea mediului de business. Companiile mici și mijlocii au nevoie de o fiscalitate “prietenoasă”, mai ales în actualul context economic global. Antreprenorii sunt gâtuiți de numărul mare de taxe, de fiscalitatea excesivă pe forța de muncă și de birocrația ucigătoare.

În acest context, reducerea impozitului pe venit este o măsură care va dinamiza activitatea firmelor, mai ales a celor aflate la început de drum.

Cred că măsura luată de dna Grapini ar trebui să facă parte dintr-o strategie națională de stimulare a start-up-urilor. Avem nevoie de un program care să conducă la creștere econimică susținută, mai ales că și reprezentanții FMI au cerut Guvernului să ia măsuri de stimulare rapidă a economiei.

Pe lângă reducerea fiscalității, investiții în infrastructură și politici pentru crearea de locuri de muncă, cred că Guvernul ar trebui să ia în calcul înființarea unei Agenții Guvernamentale pentru Start-up-uri.

Știu că există programe de finanțare a tinerilor care vor să intre în afaceri, care au avut rezultate deosebite, dar pentru ca antreprenoriatul să devină un motor de creștere economică avem nevoie de mai mult.

Propun nu doar să finanţăm start-up-urile, ci şi să urmărim evoluţia lor pe perioada până la consolidarea afacerii, dat fiind faptul că rata de succes este mică în primul an de la înfiinţare. În această perioadă-test pentru consolidare, start-up-urilor li se va oferi sprijin pentru consolidare însemnând participarea la: sesiuni de mentoring cu oameni de afaceri autohtoni şi străini; evenimente în plan local: târguri de stratup-uri, prezentări în cadrul unor universităţi; întâlniri de dezvoltare şi testare a proiectelor lor (hackaton).

Spun asta și din următorul motiv: România este pe primele locuri în Europa la numărul de firme înființate, dar pe ultimele locuri în ceea ce privește rata de supraviețuire a unei companii în primele 36 de luni de la înființare.

Pentru a crea o Agenție eficientă dedicată start-up-urilor, Guvernul ar trebui să atragă oameni de afaceri cu experință care să gestioneze întreg programul. Numai așa vom putea să transformăm România într-un hub antreprenorial al Europei de Est.

Mandinga, start-upurile şi creşterea economică

Cu oricine discuți în mediul de afaceri, dă din cap cu apatie: nu se mișcă lucrurile cum am fi vrut, investitorii nu apar, locuri de muncă nici atât, consumul rămâne jos, creditarea stă. Ne învârtim într-o spirală a prudenței în care precauția alimentează statul pe loc, iar de sus, de la Guvern, nu apare vreun semn de mai bine sau vreo soluție, aşa că afacerile sunt nevoite să se descurce cum pot.

Dintr-o glumă menită, probabil, să destindă discuţiile cu autorităţile din Azerbaidjan, premierul a scăpat un adevăr elocvent pentru lipsa de viziune şi de soluţii a guvernărilor pentru a genera creștere: dacă Mandinga ar fi fost în delegația care discuta cu autorităţile azere despre proiecte economice, avea mai mult succes decât politicienii. Cu Mandinga pe post de soluție de creștere economică la nivel guvernamental, oamenii de afaceri sunt precauţi, dar își văd fiecare de treabă. În economia reală, nimeni nu vrea şi nu poate să ia pauză și să aștepte soluții de sus. Aici este tot greul, antreprenorii au mai făcut restructurări, au mai discutat cu băncile, au mai cumpărat ceva utilaje second-hand, aici totul s-a redimensionat şi totul s-a făcut funcţional în timp real. Eu cred, și ca mine foarte mulți alți întreprinzători și manageri, că acest segment de antreprenori poate repune lucrurile în mișcare în economie. Acesta e motivul pentru care susțin programul Start-up Romania. Un astfel de program care încurajează antreprenoriatul e cheia pentru creştere economică durabilă şi pentru a evita ceea ce ne avertiza FMI că este, încă, un risc mare: regres economic, pe fondul creşterii slabe.

De fapt această stare de stagnare, de epuizare după anii de luptă cu criza, este exact ceea ce trebuie să evităm în acest moment. Trebuie să ne adunăm forțele și mai ales inteligențele pentru a folosi minimul de stabilitate economică pe care toţi românii l-au creat cu mari sacrificii în acești ultimi ani, pentru a începe să construim creştere. Celor pesimişti le pot spune că nu intrăm fără suport în acest efort. Avem două atuuri: energie antreprenorială şi fonduri europene pe care le putem canaliza spre încurajarea start-upurilor. Experienţa istorică ne arată că, prin fonduri şi prin energie naţională şi muncă, alte ţări s-au reclădit în situații infinit mai grele decât a noastră acum; să ne amintim Planul Marshall.

Care va fi rezultatul unei astfel de investiţii? O rețea de antreprenori mici și medii, care pot crea locuri de muncă, mai ales în zona tinerilor, care altfel ar fi înclinaţi să plece din ţară: O forţă cu potenţial mare de inovare – fiindcă tinerii sunt conectați la cele mai noi informații și au deschidere spre utilizarea noilor tehnologii de comunicații – care ar fi pusă la „treabă“, să genereze valoare economică. O forţă de progres social, pentru că va susţine mici afaceri în mediul rural, reducând decalajele economice.

Nu în ultimul rând, un program de încurajare a start-upurilor înseamnă consolidarea clasei de mi­jloc, după anii complicaţi de tranziţie în care distanța dintre bogați și sărăci s-a mărit. Iată o soluţie la îndemână pentru un program guvernamental de creştere economică. În plus, poate și Mandinga va vrea să-şi pornească un start-up, cine ştie?

Guerilla Small Business – despre cum sa faci din…nimic, bici

Cu atâtea subiecte importante în presă și pe capul nostru cum ar fi dosarul transferurilor în fotbal și terenul lui Gigi Becali pe care l-a cumpărat Mcdonalds, este tot mai dificil să vezi în afara agendei, spre ce este mai important.  Think outside the box, cum s-ar spune!

Cred uneori că trăiesc în două Românii una superficial-senzaționalistă, zgomotoasă, și balcanică până în măduva oaselor și altă Românie, reală, vie, activă, consistentă, care nu doar cugetă la viitor, ci și-l construiește. Spun asta pentru că săptămâna trecută am avut o întâlnire interesantă făcută sub umbrela Romanian Business Accelerator – “Guerilla Small Business” – în care tineri care vroiau să-și deschidă o afacere au vorbit  cu antreprenori tineri care deja au experiența unei afaceri de succes.

A fost interesant, pentru mine și colegii mei de la RBA ca organizatori, nu doar să auzim povestite de noi, experiențele prin care am trecut și aventurile dificile ale punerii pe picioare a unui business, ci să ascultăm şi să vedem puse pe hârtie, planurile de business ale celor mai tineri cu 10-15 ani, dar care vin repede din urmă, ca o nouă generaţie de antreprenori. Sloganul RBA „we bring experience to the smartest” s-a dovedit real, nu doar slogan.

Întrebarea logică, la finalul discuției, de la cei care acum vor să înceapă o afacere, a fost: ok, care este următorul pas? Cum puteți voi cei care aveţi experienţă să ne învăţaţi concret, pe noi, mai tineri, care acum vrem să începem, ce greșeli să nu facem și ce reguli trebuie să respectăm pentru a avea o afacere?

Iar răspunsul meu și al colegilor mei de la RBA a fost să transformăm discuția liberă într-o serie de module de aprofundare a “tainelor” deschiderii unei afaceri, prin cursuri de business training și mentorship.

De ce business trainning? Pentru că eu cred că dincolo de inspirație, este transpirație și oricât de genial ai fi în business, trebuie să cunoști și să înveți niște reguli și să eviți niște greșeli simple. Pe scurt, pentru că experiența mea ca antreprenor și experiența colegilor mei de la RBA poate fi sintetizată într-un set de reguli și de sfaturi simple care sunt utile pentru începerea unei afaceri. Aceste reguli și sfaturi pe care eu, ca antreprenor, nu le-am știut și nu le-am avut m-ar fi putut ajuta să evit o parte importantă a greșelilor pe care le-am făcut la început. Nu a venit nimeni să-mi spună “vezi că trebuie să cauți mereu să adaptezi produsul după piață ca să vinzi!” – am învăţat pe propria mea piele.

De ce mentoring ? Pentru că eu cred că, dincolo de transpiraţie, este inspiraţie (contrazice, ce-am spus mai sus, ştiu; dar tocmai asta este frumuseţea, că nimic nu este rigid-fix în viaţa ca şi în afaceri şi asta este o primă lecţie). Pentru că mentoring înseamnă mai mult decât învăţare, înseamnă ca un tânăr care are talent şi care simte că vrea să urmeze un model de business sau de antreprenoriat să facă asta îndeaproape pe lângă un om de business care are deja experiență. Este un fel de transfer de experienţă, bazat pe intituiție și inspiraţie, dar și aplicație practică.

Ce susţin prin toate astea? Susţine şi încurajez antreprenoriatul pentru tineri: deveniţi de cât se poate de tineri, proprii voştrii stăpâni iar provocările şi beneficiile vor fi din cele mai spectaculoase.

Ce înseamnă Guerilla Small/Young Business, pe românește ? – este arta de a face din…nimic, bici, care să și plesnească! Este fun, iar cine începe să facă asta, poate face și bani!

Va asteptam pe http://roaccelerator.ro/

Oportunități pentru tinerii antreprenori

Pe 16 mai 2013, în Aula Mare de la ASE, de la ora 16,00 are loc Guerilla Small Business – un eveniment organizat de Romanian Business Accelerator care reuneşte tinerii care vor să îşi înceapă o afacere şi antreprenorii cu experienţă şi de succes. Obiectivul pe care îl urmărim prin acest eveniment este să oferim suport pentru noua generaţie de antreprenori. Evenimentul este adresat tinerilor iar tematica este legată de: capcanele micii afaceri, cum să faci bani pe propriile picioar, cum începi o afacere, cum să o creşti şi care sunt regulile de aur ale supravieţuirii în afaceri.

Deja şi-au anunţat participarea peste 20 de antreprenori cu mare experienţă, iar ceea ce urmăresc acum este ceea ce americanii numesc:„last action call”; adică o invitaţie la acţiune şi implicare adresată tuturor antreprenorilor.

Primul argument pentru participare pe care îl dau este unul subiectiv: sprijinirea tinerilor care au idei mari, dar au, momentan, resurse reduse de experienţă, de perspectivă şi de bani. Aceşti tineri au nevoie de sfaturi pertinente şi de experienţa celor care au deja succes. Aceste sfaturi nu se găsesc în cărţi, ci pot fi obţinute doar printr-un dialog deschis cu acei oameni de afaceri care s-au confruntat deja cu problemele tipice care nu sunt prezentate în teorie.

Al doilea argument este însă unul pragmatic şi ţine de necesitatea de a găsi platforme comune pentru a avea un mesaj legat de priorităţile economice ale României. Indiferenţa administraţiilor guvernamentale a produs un început de organizare a mediului de business: oamenii de afaceri se asociază pe platforme civice pentru a-şi promova interesele şi pentru a-şi face cunoscute oportunităţi.

Vorbim, deci, nu doar despre un start-up pentru tineri, ci şi de un start-up pentru oamenii de afaceri care trebuie să se asocieze pe astfel de platforme civice, cum este şi Romanian Business Accelerator. Mediul de business nu face grevă și nu iese în stradă în faţa guvernului. Soluţiile pe care le avem este să ne organizăm şi să ne susţinem cu o voce unitară care să repete problemele existente până când guvernarea, oricare ar fi, se satură să audă şi face ceva.

Susțin antreprenoriatul românesc

Încep această postare prin a vă anunța că voi oferi patru invitații la Leadership Concert, cititorilor care vor posta cele mai bune idei/soluții pentru stimularea mediului antreprenorial din România. Mai multe detalii despre concertul de excepție care va avea loc, miercuri seara la Ateneul Român, găsiți aici:http://leadershipevents.ro/ro/

De ce scriu astăzi despre antreprenoriat şi lidership românesc?
1. Pentru că am tot auzit că românii nu ar vorbi afacereza, după ce altcineva spunea că nu vorbim bruxeleza. Nimic mai fals. Sunt din ce în ce mai mulţi antreprenori, mulţi dintre ei tineri, care au idei şi care şi-au deschis un business prin care creează locuri de muncă şi susţin economia.

2. Pentru că acum este timpul ca antreprenorii români, mai ales cei tineri, să fie sprijiniţi. Este ce am încercat să fac şi eu prin Romanian Business Accelerator – care are demarat un program prin care oferă consultanță gratuită antreprenorilor, în special tineri, aflaţi în căutarea unor surse de finanțare. Am avut şansa să vorbesc cu zeci de tineri cu iniţiativă, mulţi cu idei extraordinare, şi mi-am dat seama că ei reprezintă şansa noastră de a ieşi din criza economică.

3. Pentru că mă apucă disperarea când merg în hypermarketuri și văd ceapă made in Olanda, cartofi made in Belgia, roșii made in Spania etc. Trebuie să schimbăm această paradigmă. Cred că a sosit momentul pentru crearea unui curent naționalist în economie. Uitați-vă la Franța. Nicio instutuție a statului nu folosește mașini de proveniență străină. Poliția, Guvernul, Primăriile, cu toții folosesc numai mașini franțuzești. Un exemplu și un exercițiu de imagine foarte bune. Noi de ce nu suntem în stare. Evident, asta nu înseamnă că vom stigmatiza investitorii străini. Nici vorbă. Avem nevoie de investiții străine pentru dezvoltarea economiei. Dar, în aceeași măsură avem nevoie de antreprenori români puternici. Pentru o economie sănătoasă trebuie să avem o pătură solidă de antreprenori români care să investească în crearea de locuri de muncă. Să investească în unități de producție de anvergură. Să investească în agricultură, în industrie grea, în IT.

Este nevoie de mai multe iniţiative de sprijinire a antreprenoriatului românesc. Aici nu este vorba de concurenţă, ci de acţiune comună, pentru că suntem toţii în aceeaşi barcă.

Din acest punct de vedere, am primit cu mare satisfacție inițiativa lui Ioan Niculae de a constitui o asociație care să reunească antreprenori și investitori români. Cred cu tărie că avem nevoie de un asemenea organism care să reprezinte interesele capitalului românesc în raport cu autoritățile statului și cu partenerii externi. Am participat acum câteva zile la întrunirea Asociaţiei Antreprenorilor Români. În total, oamenii de afaceri prezenți la reuniunea inițiată de dl Niculae, aveau peste 1,2 milioane de angajați. Acest lucru le dă dreptul ca vocea lor să fie ascultată și băgată în seamă.

Mesajul rezultat din această întrunire este cel de promovare a antreprenorilor români şi a produselor româneşti. Iar aici şi guvernul, prin strategia economică pe care o adoptă, are un rol important. Primul pas este asumarea acestui deziderat de către premier. Mi-aş dori să îl aud pe Victor Ponta spunând: „Susţin antreprenorii români” şi apoi acţionând pe această direcţie.

Guvernarea USL – bilanţul unui om de afaceri

Este o vorbă care se potriveşte primului an de guvernare USL: ce începe prost se termină şi mai prost.

Un scurt bilanţ al primelor 100 de zile de guvernare USL ar arăta astfel: un scandal politic major, pregătirea defectuoasă a unei privatizări eşuate la Oltchim, blocarea fondurilor europene şi două întâlniri cu mediul de afaceri la camerele de comerţ. Doar două întâlniri în care guvernul Ponta a discutat cu mediul privat agenda sa pentru rezolvarea celei mai importante probleme: economia.

Sunt o fire pragmatică şi aici mă opresc cu bilanţul, adăugând o constatare simplă: dacă ar fi fost pozitiv, s-ar fi simţit în buzunarele românilor. Important e ce trebuie făcut în continuare pentru ca peste șase luni sau un an, când ne vom uita în spate, să nu fie nevoie să spunem aceleaşi lucruri.

Încetarea conflictelor politice. Toţi directorii companiilor multinaţionale primesc rapoarte zilnice sau săptămânale despre evoluţiile din mediului politic. Ei îşi bazează decizii cum ar fi câţi bani să investească în România sau câte locuri de muncă să creeze şi pe evoluţia probabilă a mediului politic. De aceea, e nevoie de linişte politică şi de predictibilitate, după mai bine de un an de conflicte.

Atragerea banilor europeni. Guvernul Ponta s-a plâns că UE ne-a impus condiţii prea drastice şi că birocraţia excesivă omoară iniţiativele pentru a atrage bani europeni. Să spunem că aşa este: atunci „renegociază condiţiile şi pune-te pe treabă“. Ca om de afaceri, văd însă aceeaşi schimbare a regulilor în timpul jocului. Guvernul tocmai a anunţat că autorităţile de management pe fonduri europene de la ministere vor fi desfiinţate pentru următorul exerciţiu bugetar.
Sprijinirea mediul de afaceri autohton. Scriam zilele trecute că firmele cu capital străin, deși au doar 24% din numărul de salariați din economie, realizează 40% din PIB. Cifrele arată că românii, deşi deştepţi, nu se pricep încă să facă afaceri. Schimbarea mentalităţii de a face afaceri în România înseamnă mult mai mult şi începe de pe băncile şcolilor şi universităţilor şi continuă cu sistemul de cercetare. Cum poţi propune un produs nou – fie că este produs de IT, fie o invenţie pentru reducerea consumului de carburant (premiată zilele acestea la Geneva) – şi cum îl faci rentabil ca business. Asta e miza, iar Guvernul trebuie să înţeleagă că, investind în educaţie şi cercetare, investeşte în creşterea economică.

Predictibilitate. Guvernul s-a angajat să aplice o serie de măsuri: reducerea numărului de taxe parafiscale, reducerea CAS pentru angajatori, eliminarea taxelor pentru angajarea în regim part-time a tinerilor sub 25 de ani și a persoanelor peste 55 de ani, investiții majore pentru lucrări publice, reducerea TVA la alimente ş.a.m.d. Foarte bine. Putea să se angajeze la mai mult sau la mai puţin. Ce contează pentru mediul de afaceri este ca acele câteva măsuri asumate să fie puse cu adevărat în practică.

Primul pas pentru Guvern este să treacă în revistă şi să discute soluţiile pe care mediul de afaceri deja le are. Mediul privat nu are nevoie numai de sprijin de la Guvern, ci, în primul rând, de un dialog, astfel încât strategia economică a Guvernului să ţină seamă şi de opinia lor. Oamenii de afaceri au înţeles întotdeauna res­tricţiile bugetare şi nu vor face niciodată grevă. E timpul ca şi Executivul să înţeleagă că nu poţi relansa economia fără să ţii cont de cei care stau în sala motoarelor.

Marian Duşan, CEO EVZ şi Capital, pentru Mediaddict:“Printul nu trebuie să mai fie reverberația de a doua zi a televiziunilor și a internetului”

Marian Duşan, noul CEO EvZ şi Capital vorbeşte pentru Mediaddict despre strategia pe care o va adopta în noua funcţie, despre viitorul printului în România şi despre evoluţia presei scrise. Un self made man, dynamic și hotărât.

interviul aici:

http://www.mediaddict.ro/exclusiv-marian-dusan-ceo-evz-si-capital-pentru-mediaddictprintul-nu-trebuie-sa-mai-fie-reverberatia-de-a-doua-zi-ateleviziunilor-si-a-internetului/