Drumul spre o afacere de succes

Drumul spre o afacere de succes

Aproximativ 1.000 de tineri, care vor să-și înceapă propria afacere, vor primi consultanță gratuită și acces la surse de finanțare, în cadrul proiectului START-UP România, lansat, ieri, de asociația Romanian Business Accelerator (RBA).
“Programul presupune, într-o primă fază, înscrierea ideilor de afaceri pe siteul roaccelerator.ro. Vom face o selecție a celor mai bune 1.000 de idei pe care le vom include într-un program special”, a declarat Marian Dușan, președintele RBA.
Tinerii care vor fi admiși în proiectul START-UP România, vor beneficia, într-un interval de 6 luni, de sesiuni de mentorat, de consultanță, de public speaking și de coaching.
La sfârșitul perioadei de pregătire, ei își vor susține proiectele de afaceri în fața unor investitori din România și din străinătate, dispuși să le finanțeze businessurile.
“Odată la 20 de ani economia unei ţări e pe o curbă descendentă iar ciclul se închide. În momentul de faţă suntem legaţi de pieţele externe şi avem nevoie de un program cu o gândire globală. Mai mult, şomajul în rândul tinerilor între 18 şi 25 de ani a atins cote alarmante şi cred că putem să-i ţinem pe aceşti tineri în România doar dacă le oferim modele de succes, oameni care să-i înveţe cum să facă afaceri de succes şi corecte”, a precizat Marian Dușan.
El a arătat că programul START-UP România a fost gândit să genereze circa 50.000 de strat-up-uri la nivel național, până în anul 2020.
“UE a alocat  României, în intervalul 2014-2015, aproximativ 500 de milioane de euro pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor. Aceste fonduri pot fi folosite pentru încurajarea şi susţinerea tinerilor antreprenori”, crede președintele RBA.
Prezent la lansarea START-UP România, economistul Daniel Dăianu a subliniat nevoia creşterii economice inteligente (smart growth) în Europa, care ”nu excelează în materie de venture capital”. “Rata mare a şomajului în rândul tinerilor este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă UE în prezent. Economia are nevoie de spirit antreprenorial pentru a construi avantaje competitive şi pentru a învinge capcana venitului mediu pe cap de locuitor, care se manifestă prin incapacitatea, după atingerea unui anumit prag de venituri, de a mai face faţă concurenţei unor ţări cu forţă de muncă ieftină şi cu capacitate mare de a inova”, explică Dăianu.
La rândul său, ministrul Economiei Varujan Vosganian a spus că unui tânăr trebuie să-i dai două lucruri: o lume emergentă şi în mişcare şi reguli clare. “Am greşit în 1990 crezând că trebuie să fim anticomunişti. Trebuia să fim modernişti, să ne uităm spre viitor, nu spre trecut. România are nevoie de stabilitate şi predictibilitate în mediul economic”, a explicat Vosganian. Ministrul Economiei le-a recomandat tinerilor să-şi găsească un loc în industriile noi cu un potenţial mare precum IT-ul, consultanţa, auditul şi tehnologiile de vârf şi să gestioneze bine resursele vitale pentru a-şi crea o afacere de succes. În opinia sa, cele mai importante resurse sunt informaţia, comunicarea (”care implică să ştii unde să cauţi, cui să trimiţi şi să ştii să convingi), managementul ca şi capacitate de a gestiona riscul şi timpul ca resursă economică.
“Scopul principal al programului START-UP România este de a transforma țara noastră într-un hub antreprenorial regional”, a conchis Marian Dușan.

Adevărul – Marian Dușan, despre sistemul fiscal: “Nu mai schimbaţi regulile în timpul jocului!”

INFOGRAFIE Topul mondial al taxelor: România este printre campionii TVA

 

Din 120 de ţări, doar Ungaria, Croaţia şi un grup de ţări nordice au o cotă de TVA mai mare decât cea de 24% din ţara noastră. Fiscalitatea presantă, multitudinea taxelor şi instabilitatea legislativă alungă investitorii.

E mult sau puţin TVA de 24% şi impozit pe profit de 16%? Răspunsul poate fi complet numai după o comparaţie cu alte ţări din regiune sau chiar de pe întreg mapamondul. Iar un astfel de studiu comparativ, publicat de compania de autdit şi consultanţă KPMG, ne plasează printre ţările cu cel mai presant regim al Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), dar şi cu un mediu relativ lejer din punctul de vedere al impozitării profitului.
Concret, dacă Ungaria este campioana mondială absolută la TVA, cu 27%, România – cu 24% – se situează foarte aproape de vârful clasamentului, fiind devansată doar de Islanda (25,5%) şi un grup de ţări cu 25% format din Croaţia, Danemarca, Norvegia şi Suedia.
În cazul impozitului pe profit, cota noastră de 16% ne plasează pe locul 99 din cele 120 de ţări analizate, ceea ce ar putea să ne creeze impresia că avem un regim atractiv din acest punct de vedere. Dar aici ne surclasează Bulgaria şi Serbia, care au cote de doar 10% şi TVA de 20%. De aceea, chiar autorii studiului arată că nu e de-ajuns o cotă redusă, câtă vreme regimul este instabil.
„România are un impozit pe profit relativ scăzut, ceea ce prezintă interes pentru investitori. Totuşi, una dintre dificultăţile constante este dată de schimbările legislative frecvente.  Stabilitatea crescută a legislaţiei fiscale ar aduce multe beneficii economiei. Oamenii de afaceri trebuie să-şi planifice activităţile pe termen mediu şi lung şi au nevoie ca taxele să fie clare“, a declarat Şerban Toader, senior partner KPMG România.

Pierdem prea mult timp cu plăţile

Ce înseamnă pentru investitorii străini aceste cifre care definesc regimul fiscal? Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator – organizaţie axată pe atragerea de investiţii străine – atrage atenţia că nu doar cotele sunt importante.
„Chiar dacă avem o cotă relativ redusă a impozitului pe profit, suntem campionii Europei la numărul de plăţi pe care o companie trebuie să le facă pentru a-şi achita toate taxele. Noi trebuie să efectuăm 41 de plăţi, spre deosebire de Polonia, unde sunt suficiente 18, Bulgaria 15, Ungaria 12, Cehia 8. Asta înseamnă birocraţie în cea mai pură formă care ucide practic iniţiativa privată. Ca să nu mai vorbim de nenumăratele modificări ale Codului Fiscal (au fost peste 60-70 în ultimii ani) care au obligat firmele să-şi modifice strategiile de business“, ne-a declarat Marian Duşan.

Nu mai schimbaţi regulile în timpul jocului!

Pentru a mai ameliora „oferta“ noastră fiscală sunt necesare câteva măsuri structurale. „Guvernul trebuie să asigure stabilitate legislativă şi fiscală şi să nu mai modifice regulile jocului în timpul jocului. Pentru o companie care-şi face un business-plan pe termen lung este esenţial să aibă repere fiscale exacte“, a mai spus economistul.
Printre celelalte măsuri propuse, Duşan aminteşte plata rapidă de către stat  a arieratelor şi aplicarea unei strategii active de investiţii publice cu valoare adăugată.

Adevărul – Marian Dușan comentează evoluția cifrelor de afaceri pe domenii

Serviciile cu grad înalt de complexitate şi fabricarea de produse cu valoare adăugată mare au avut cele mai consistente creşteri ale cifrelor de afaceri în primele 11 luni din 2012, faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Topul cifrelor de afaceri, întocmit de „Adevărul“ pe baza datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică, arată că serviciile şi industria care se axează pe calitate au cele mai mari creşteri ale vânzărilor. În primele 11 luni din 2012, campionii creşterii cifrelor de afaceri au fost operatorii de leasing şi prestatorii de servicii profesionale oferite, de obicei, companiilor mari. Cât priveşte industria, cel mai bine au mers afacerile din domeniul textilelor, confecţiilor metalice sau al fabricării de bunuri de folosinţă îndelungată – electronice, electrocasnice etc. Pe minus au ieşit afacerile din hoteluri, restaurante, jocuri de noroc, protecţie şi pază, cercetare sau comerţ cu autovehicule. Închirierea, noul sport naţional Aşadar, activităţile de închiriere (unde se înscriu şi operaţiunile de leasing) au avut cea mai mare creştere a facturărilor, cu un plus de peste 30% în primele 11 luni din anul trecut. Explicaţia? „Achiziţiile în domeniul imobiliar au scăzut, iar mulţi români au fost nevoiţi să apeleze la închirierea unei case“, ne-a declarat Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator. Pe de altă parte, creşterea vânzărilor de carburanţi nu mai surprinde pe nimeni. „Interesant este numărul mai mare de motociclete vândute. Probabil că traficul infernal din marile oraşe şi mai ales din Bucureşti i-a determinat pe mulţi să reununţe la maşini şi să treacă la vehicule mai suple, cum sunt motocicletele“, a mai spus Marian Duşan. Retail: strictul necesar, creştere garantată Comerţul cu amănuntul – în special cel cu bunuri de larg consum – a avut creşteri modeste, dar sigure, ale afacerilor. Per ansamblu, creşterea este de 3,7%, impulsionată de carburanţi (+7,2%), alimente (+2,8%) şi mărfuri nealimentare (+2,5%), adică acele produse pe care populaţia le cumpără pentru a-şi asigura strictul necesar al unui trai decent. Creşteri importante s-au mai consemnat şi la industriile şi serviciile adiacente acestui „strict necesar“, cum ar fi furnizarea de energie (+8,1%), asigurarea igienei personale (+6,1%), producţia de alimente (+5%) şi de medicamente (+5,2%), transporturile terestre (+4,3%) sau fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+2,5%). Valoarea adăugată sporeşte vânzările În sectorul productiv, cel mai bine au avansat afacerile din publicitate, confecţii metalice, mobilă, bunuri de folosinţă îndelungată şi, în general, fabricarea de mărfuri cu valoare adăugată mare. Acestea au mers bine şi la export, de altfel, mărfurile manufacturate reprezentând mai mult de 40% din livrările româneşti peste graniţă. „Concluzia pe care o putem trage, analizând aceste clasamente, este aceea că anumite domenii (industria textilă, confecţiile metalice, producţia de mobilă) au cunoscut o revigorare în 2012, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru economie. Evident, aceste creşteri nu trebuie privite cu foarte mult entuziasm, întrucât respectivele sectoare au avut de suferit în perioada de criză, când au înregistrat scăderi accentuate“, ne-a mai spus preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator. Vadul comercial, criteriu de aplicare a impozitului forfetar Amplasarea afacerii, vadul comercial şi indicele de sezonalitate vor fi câteva dintre criteriile analizate pentru stabilirea impozitului forfetar. Acest impozit se va calcula ca procent dintr-un venit-standard pentru fiecare domeniu, potrivit reprezentanţilor Consiliului Naţional al IMM-urilor.  Conducerea Consiliului s-a întâlnit luni cu ministrul Maria Grapini, care a arătat că la introducerea impozitului forfetar se vor avea în vedere cinci elemente. Unul dintre acestea este că se va introduce selectiv doar în anumite domenii, în special în servicii, unde există un grad redus de fiscalizare. Se are în vedere să se elimine situaţiile în care un hotel important din Bucureşti, cu un grad de ocupare de 80%, nu plăteşte impozit pentru că nu declară profit. Deci se va aplica mai ales unităţilor de turism“, a declarat ieri Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului pentru IMM. De asemenea, impozitul se va stabili pe baza unor criterii precum amplasarea, vadul comercial, indicele de sezonalitate şi capacitatea de a face afaceri.

Ziare.com – Marian Dușan: Banii din imprumuturi, orientati spre investitii

Guvernul are obligatia de a rambursa in acest an prima transa importanta din imprumutul luat de la partenerii internationali in urma cu patru ani.

In contextul unui nivel redus al investitiilor straine si al absorbtiei de bani europeni, precum si in absenta perspectivelor privind imbunatatirea metodelor de colectare, analistii anticipeaza ca metodele la care va apela statul pentru plati vor consta in principal in rostogolirea datoriei, dar nu sunt excluse eventuale majorari de taxe si reduceri de cheltuieli.

Rambursarea imprumutului de la FMI a inceput inca din 2012, insa abia in acest an statul trebuie sa plateasca prima factura consistenta. Astfel, Romania trebuie sa ramburseze Fondului Monetar International in 2013 5,1 miliarde de euro din imprumutul accesat in 2009, din care 3,9 miliarde de euro revin BNR, iar un 1 miliard de euro Ministerului Finantelor Publice, la care se adauga dobanzile aferente.

Plata aferenta BNR nu ridica probleme, in conditiile in care rezervele valutare ale bancii nationale depasesc 31 de miliarde de euro. Pe de alta parte, Guvernul ar putea intampina dificultati.

“Foarte probabil se va rostogoli datoria printr-un nou imprumut. In ultima perioada, sumele atrase de Romania sunt cu dobanzi destul de mici, iar sentimentul favorabil in piata este favorabil riscului. Cu alte cuvinte, te imprumuti mai usor acum decat te imprumutai in trecut”, a afirmat analistul finciar Radu Ciofu, de la Transilvania Capital, pentru Ziare.com.

Chiar daca imprumuturile nu reprezinta cea mai fericita solutie, alaturi de conditiile favorabile de pe pietele externe, nu exista riscuri in contextul in care tara noastra are un nivel redus de indatorare.

“Din pacate, statul este dependent de credite. Din fericire, datoria publica este la putin peste 30% din PIB, mai precis 34,7%. Asta inseamna ca ar mai fi spatiu pentru a ne imprumuta. Evident ca ar fi de preferat sa fim noi mai productivi si mai eficienti in gestionarea banului public si sa nu mai avem nevoie de noi credite.

Cred ca si in viitor Guvernul se va imprumuta, important este dobanda la care va contracta imprumuturile. Deocamdata, stam relativ bine la acest capitol”, a precizat Marian Dusan, presedintele Asociatiei Romanian Business Accelerator, pentru Ziare.com.

De asemenea, Romania ar putea accesa in acest an si bani dintr-un nou acord cu FMI, acesta fiind, de altfel, unul dintre motivele invocate de analisti in favoarea reinnoirii pactului cu creditorul extern.

“Este o posibilitate sa luam banii”, considera Radu Ciofu. Totusi, “depinde mult si de conditiile din pietele locale si internationale. Daca acestea vor fi foarte bune, atunci nu prea ai nevoie. Poti rambursa imprumutul din banii pe care ii iei din piata, care sunt preferabili banilor de la FMI”.

Cum se va resimti plata la nivelul societatii?

In opinia lui Radu Ciofu, la nivelul societatii, impactul va fi aproape inexistent, daca lucrurile se petrec intr-un context similar celui actual pe pietele internationale.

Desi nu se asteapta la reduceri salariale, analistul nu exclude eventuale majorari de taxe si alte tipuri de reduceri de cheltuieli.

De asemenea, Marian Dusan considera ca, in cazul in care banii publici nu vor fi folositi eficient, putem asista la o majorare a fiscalitatii.

“Este evident ca statul nu dispune de suficiente resurse financiare. De aceea, este esential ca banul public sa nu mai fie risipit. Daca Guvernul va orienta investitiile catre lucrari cu valoare adaugata si daca va avea un plan coerent de politici de stimulare a mediului antreprenorial si de atragere a investitiilor straine, atunci probabil ca nu vom asista de majorari de impozite.

Daca nu va face nimic, atunci va fi nevoit sa majoreze taxele si impozitele, pentru ca altfel nu va avea bani pentru a-si achita obligatiile financiare. In ceea ce priveste reducerile salariale, pana la proba contrarie, trebuie sa dam credit premierului care a spus ca in acest an nu vom avea taieri“, a spus analistul.

In 2009, Romania a impumutat 12 miliarde de euro din partea Fondului Monetar International, 5 miliarde de euro din partea Comisiei Europene si 1 miliard de euro de la Banca Mondiala.

Din 2012, Romania plateste doar ratele din banii de la FMI, urmand ca, din 2015, sa inceapa platile catre Comisia Europeana. Imprumutul de la Banca Mondiala va fi rambursat in 2022 si 2023.

Anul trecut a ajuns la scadenta prima transa din imprumutul de la FMI, de peste 1,5 miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceasta suma, respectiv 1,4 miliarde de euro, a fost platita din rezervele BNR, in timp ce Guvernul a restituit 125 milioane de euro.

Dupa acest an, urmeaza un nou varf de plata, in 2014, de 5,14 miliarde de euro, din care BNR va rambursa 4,13 miliarde de euro, iar Finantele vor plati aproximativ 1 miliard de euro.

Datoria externa a Romaniei, publica si privata, era de 99,15 de miliarde de euro in luna octombrie 2012, in crestere de la 96,95 de miliarde de euro in luna corespunzatoare a anului anterior.

Ce am facut cu banii? O mare parte din ei au intrat in visteria BNR, iar alta parte a fost folosita pentru plata salariilor si a pensiilor. “Dupa parea mea, cel mai bine ar fi fost ca aceste fonduri sa fi fost orientate spre investitii”, a conchis Marian Dusan.

EVZ – Marian Dușan: Niciodată nu vom ieşi din criză şi nu vom stimula mediul economic cu noi taxe şi impozite.

Analişti: economia nu poate să suporte încă o taxă

Noua strategie a guvernului, care pare a fi aceea de a creşte numărul de taxe, ar împovăra economia care nu a reuşit să îşi revină din criză, spun analiştii.

De la promisiuni că vom avea scăderi de TVA, de impozit pe profit, de CAS-uri, am ajuns la o situaţie contrară: iminenţa introducerii cel puţin a unui nou impozit. Acesta va avea un dublu efect: creşterea nivelului de fiscalizare a mediului privat, dar şi a numărului de taxe.

Este vorba de impozitul forfetar, care se pare că va fi introdus de la jumătatea anului, potrivit surselor consultate de EVZ. Mai mulţi analişti financiari, în rândul cărora este şi un consilier al premierului, spun că încă o taxă nu ajută deloc economia.

Nu cresc taxele, se înmulţesc

“Guvernul a ajuns la o găselniţă interesantă. Nu creşte taxele, în schimb majorează numărul acestora, ceea ce este o mare prostie”, a spus pentru EVZ economistul Florin Cîţu, precizând că economia este într-o stare prea proastă ca să suporte această măsură. “Cei de la Guvern spun că forfetarul nu este impozitul de pe vremea lui Boc (impozitul minim n.r.), care a creat mai multe probleme, dar este ceva similar, care ar avea aceleaşi efecte”, a mai comentat economistul.

România se află deja în ultimul pluton într-un clasament mondial al regimurilor fiscale, din cauza numărului mare de taxe şi de plăţi ce trebuie efectuate de români.

Cristian Socol, unul dintre consilierii economici ai premierului Ponta, atrage atenţia că orice creştere a fiscalizării ar înrăutăţi situaţia economiei. “Creşterea TVA a rupt 0,5% din PIB-ul potenţial. A merge în continuare pe creşteri de taxe este aproape imposibil şi atunci ne mai rămâne singura posibilitate de reducere a cheltuielilor publice”, a spus Cristian Socol, la ZF Live.

La rândul său, analistul economic Marian Duşan atrage atenţia că un nou impozit nu poate fi decât o frână pentru economie. “niciodată nu vom ieşi din criză şi nu vom stimula mediul de afaceri cu noi taxe şi impozite”, comentează acesta.

Soluţii pentru executiv

Analiştii recomandă Guvernului ca, în locul unor noi taxe, să scadă cheltuiele. Florin Cîţu spune că este suficient loc de manevră. “Se pot reduce sumele aferente subvenţiilor. Pentru asta trebuie privatizate companiile de stat spre care merg aceste subvenţii. De asemenea, mai pot fi reduse o parte din cheltuielile sociale. Numai de la subvenţii de pot reduce cheltuielile cu 1-2% din PIB, ceea ce este suficient pentru a nu mai creşte gradul de fiscalizare”, a spus economistul.

Pentru a reduce cheltuielile bugetare, Socol recomadă o “periere” a investiţiilor publice. Din cele 40.000 de investiţii demarate anterior de autorităţi, aceasta spune că ar păstra investiţiile în apă, canalizare, electricitate, precum şi pe cele în agricultură, energie regenerabilă şi IT.

“Niciodată nu vom ieşi din criză şi nu vom stimula mediul economic cu noi taxe şi impozite.” 
Marian Duşan, analist

Unul din cele mai proaste regimuri fiscale

România ocupă locul 136 în clasamentul Paying Taxes 2013, care analizeazã regimul fiscal din 185 de economii din întreaga lume. Anul trecut, România a urcat 18 poziţii în acest top, dar ar putea cădea din nou în clasament odată cu creşterea numărului de taxe.

Raportul măsoară uşurinţa plăţii taxelor. Timpul necesar românilor pentru plata taxelor este de circa 216 ore. Numărul de plăţi necesare românilor pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale este de 41, faţă de o medie de 15 plăţi anuale, la nivel european.

Ziare.com – Marian Dușan despre scăderea demografică și șomajul în rândul tinerilor

Tarile europene se framanta din cauza somajului din ce in ce mai ridicat in randul tinerilor, deoarece se tem ca vor pierde o intreaga generatie, iar Romania nu face exceptie de la aceasta tendinta.

Criza economica a lovit puternic in categoria populatiei cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani, care s-a trezit ca angajatorii nu mai vor ca posturile lor libere sa fie ocupate de persoane fara experienta. Astfel, din ce in ce mai multi tineri au devenit someri cu diploma, iar in tari precum Spania sau Grecia situatia a devenit chiar disperata, avand in vedere ca mai mult de jumatate dintre ei nu au reusit sa se angajeze.

In consecinta, au optat fie sa isi incerce norocul in alte tari, fie sa continue sa traiasca cu parintii si din banii lor.

Biroul European de Statistica (Eurostat) a publicat recent datele pe luna noiembrie 2012, din care reiese ca somajul in randul tinerilor a atins un nou record maxim in Uniunea Europeana, de 23,7%, dar si in zona euro, de 24,4%.

Insa, in conditiile in care forta de munca tanara este tinuta pe bara, economia are mult de suferit, iar cele mai dezastruoase consecinte vor fi cele pe termen lung.

“Este o problema tot mai acuta. Cred ca infiintarea de noi locuri de munca ar trebui sa fie una dintre prioritatiile guvernelor europene, inclusiv al Romaniei. Investitii publice masive, facilitati fiscale pentru firmele care angajeaza tineri si programe de pregatire si reconversie profesionala sunt numai cateva masuri care trebuie luate de urgenta pentru a combate acest fenomen care va avea efecte devastatoare pe termen mediu si lung”, a explicat Marian Dusan, presedintele Romanian Business Accelerator si consultant in management, pentru Ziare.com.

Un efect direct al somajului sever este stagnarea creditarii si a consumului, astfel ca, implicit, cresterea economica va fi incetinita.

“Nicio banca nu va acorda imprumuturi unor persoane care nu au un loc de munca, iar in conditiile in care tinerii nu au resurse financiare, puterea de cumparare este afectata si, pe cale de consecinta, consumul va scadea”, a afirmat acesta.

In plus, exista si alte consecinte, de ordin social.

“Daca tinerii raman in afara pietei muncii prea multa vreme, pierd din abilitati, motivare si eficienta pentru o perioada lunga de timp, si se vor integra mai greu atunci cand vor gasi in cele din urma oferte potrivite”, a precizat Claudiu Cazacu, economist-sef la X-Trade Brokers, pentru Ziare.com.

Care este situatia in Romania

In 2011, rata somajului in tara noastra a fost de 7,4%, insa categoria de varsta cea mai afectata a fost 15-24 de ani (23,7%). Comparativ, rata somajului pentru populatia de 25-34 de ani a fost de trei ori mai mica (7,75%), potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

In plus, somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului mediu si scazut, pentru care rata somajului a fost de 8,1%, respectiv 7,3%, mai mare comparativ cu rata inregistrata pentru somerii cu studii superioare (5,1%).

In urma cu doi ani, tara noastra se afla in randul statelor membre UE in care somajul in randul tinerilor era unul destul de ridicat.

somaj tineri Europa

De mentionat este si faptul ca ponderea populatiei tinere, cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani, a scazut de la aproape 24%, in 1990, la 15%, in 2012. In paralel, ponderea celor in varsta, de peste 65 de ani, a crescut, in acelasi interval, de la 66%, la 70%.

Astfel, imbatranirea populatiei si migrarea elitelor se adauga problemei somajului in randul tinerilor, astfel ca raportul intre salariati si pensionari se deterioreaza in timp, deci in cativa ani nu vom mai putea sustine plata pensiilor.

“Asemenea celei mai perfide boli – cancerul -, imbatranirea populatiei si migrarea elitelor, se vor insinua in organismul si asa subred al economiei si vor produce ravagii. Practic, asistam la schimbare a polilor demografici”, a mentionat Marian Dusan, care sustine ca cele mai severe efecte ale acestui fenomen se vor vedea dupa 2020, deoarece pe langa presiunea uriasa care va apasa pe bugetul de pensii si pe cel de sanatate, ne vom confrunta cu o diminuare drastica a numarului si a calitatii celor care vor produce pentru economie.

“Altfel spus, numarul salariatilor si al antreprenorilor va fi tot mai mic, va scadea consumul, vor scadea sumele provenite din impozitele pe salarii, se va diminua valoarea taxelor platite la buget, va scadea valoarea investitiilor. Practic, economia va intra lent intr-un proces de amortire care in timp va duce la colaps”, a avertizat consultantul in management.

Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), aminteste ca sistemele bine gandite incearca sa combine experienta celor in varsta cu dinamismul si vitalitatea tinerilor, asigurand astfel transferul de cunostiinte.

“Imbatranirea populatiei este o problema, ce va impune cresterea varstei de pensionare. Problema grea va fi imbatranirea ‘prematura’ a populatiei din punct de vedere intelectual si al capacitatii de a activa intr-o societate tot mai complexa”, a declarat acesta, pentru Ziare.com.

Care sunt solutiile

Analistii chestionati sustin ca reforma invatamantului trebuie implementata rapid, pentru a se conforma cu cerintele de pe piata.

Claudiu Cazacu atentioneaza ca solutiile nu sunt simple, deoarece ele tin atat de repornirea motoarelor economiei, cat si de pregatirea tinerilor profesionisti.

“Deseori, abilitatile dobandite in scoala sau in afara ei se suprapun prea putin cu ceea ce isi doresc angajatorii. Scoala trebuie sa se apropie de cerintele reale de pe piata muncii, cu programe specifice pe fiecare palier educational, incepand cu
scoala generala si terminand cu programele postuniversitare. Reforma educatiei ar trebui sa se concentreze pe doua directii: reinnoirea continutului educational si motivarea celor implicati. Aici intra evident si motivarea financiara, dar nu doar aceasta. Atunci cand rezultatul unui efort de invatare este obtinerea unei pozitii apreciate social si financiar, elevii si studentii vor debloca propriile resurse motivationale”, a explicat analistul.

De altfel, Cristian Parvan reitereaza ideea ca tinerii teebuie sa fie motivati pentru a invata, amintind de rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat, avand in vedere ca anul trecut rata de promovare abia a trecut de 43%.

“Refuzul de a invata la scoala, lipsa de la cursuri, refuzul participarii la stagii de pregatire gratuite organizate de scoli, arata slabiciunea tuturor celor responsabili in a structura personalitatea tinerilor. Ei nu sunt handicapati ce trebuie sustinuti de toti cei din jur, ci trebuie progresiv sa contribuie in societate in raport cu varsta, possibilitatile si ceritele firesti ce li se pun in fata, invatatul, cele 10 clase, fiind cerinta minimala”, a aratat secretarul general al AOAR.

Marian Dusan considera ca, pentru ca tinerii sa se angajeze mai usor, trebuie facute investitii publice masive care vor dezvolta economia pe orizontala si vor crea locuri de munca, facilitati fiscale pentru firmele care angajeaza tineri, stimulente financiare si legislative pentru atragerea investitiilor straine si programe de pregatire si reconversie profesionala.

Astfel, reformele in educatie ar trebui sa tina cont de faptul ca atat profesorii, cat si elevii, au inceput sa fie din ce in mai dezinteresati, iar programa scolara nu este in conformitate cu realitatea economica.

Se pare ca Executivul ia in considerare aceasta problema, avand in vedere ca programul de guvernare se bazeaza pe stimularea si extinderea masurilor de incurajare a angajarii tinerilor pe piata muncii, in special a celor proveniti din centrele de plasament si a persoanelor cu handicap, dar si limitarea fenomenului de “migratie a creierelor”.

Programul de guvernare al USL mai prevede promovarea unei legislatii care sa fie in favoarea tinerilor si care sa asigure “tranzitul coerent” de la sistemul educational catre piata fortei de munca.

Perspective pe termen mediu

Organizatia Internationala a Muncii a publicat recent, pe site, un raport in care se specifica ca rata somajului la nivel global in randul tinerilor va ramane ridicata si dupa 2014, astfel ca va atinge un record amenintator, in 2017, de 12,9%.

“Efectele crizei din zona euro se vor extinde, astfel ca va determina incetinirea tarilor din Asia de Est pana in America Latina. In economiile dezvoltate, ne asteptam ca rata somajului in randul tinerilor sa scada, insa nu din cauza ca vor fi create locuri de munca, ci pentru ca ei vor fi retrasi de pe piata muncii”, avertizeaza institutia.

Sunt cnsiderati someri persoanele in varsta de 15-74 ani care indeplinesc
simultan urmatoarele 3 conditii: nu au un loc de munca, sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani si s-au aflat in cautare activa a unui loc de munca, oricand in decursul ultimelor patru saptamani.

rata somaj tineri

Adevărul – Marian Dușan, despre atenuarea impactului accizelor asupra prețurilor

Prima zi din 2013 înseamnă noi scumpiri: creşterea accizelor şi deprecierea leului vor aduce preţuri mai mari pentru ţigări şi carburanţi, taxele locale ar putea creşte, iar factura la curent se va majora.

Scumpiri pe bandă rulantă, mai mult de muncă pentru economişti şi întreprinzători la calculul impozitelor, posibile (dar nu obligatorii) creşteri ale taxelor locale sau îngheţarea ori majorarea veniturilor la anumite categorii de salariaţi – acestea ar fi, pe scurt, schimbările aduse de legislaţia ce va intra în vigoare din 1 ianuarie 2013. „Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a noilor reglementări.

Val de scumpiri din cauza accizelor
Aderarea României la UE presupune, între altele, o aliniere graduală a taxelor pe produsele considerate de lux (accize) la nivelul comunitar şi, în acelaşi timp, calcularea acestora după un curs oficial care se schimbă în fiecare an. Pentru România, data de 1 ianuarie vine cu un val de scumpiri din cauza majorării accizelor din două motive: creşte suma de plată ca taxă şi, în acelaşi timp, cursul oficial de calcul urcă de la 4,30 la 4,52 de lei/euro.
Vom avea de plătit mai mulţi euro – şi, simultan, mai scumpi – pentru accizele la produse precum benzină, motorină, ţigări, cafea, băuturi alcoolice ca bere, vin sau spirtoase pe care le vom cumpăra în anul viitor. De asemenea, GPL-ul cu care se alimentează cele mai multe taxiuri şi kerosenul din avioane vor fi mai scumpe din cauza accizelor, ceea ce înseamnă că este de aşteptat ca tarifele pentru aceste categorii de transporturi să crească proporţional. Per ansamblu, majorările de costuri induse numai de accize sunt estimate la 5%, dar există şi creşteri posibile de peste 35% ale unor preţuri.
Comentând aceste schimbări, Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator (RBA), spune că Guvernul ar putea să atenueze impactul accizelor asupra preţurilor.

„Majorarea accizelor face parte dintr-un calendar stabilit la nivelul UE, iar România trebuie să-l respecte. Dar Guvernul poate să atenueze efectul acestei majorări prin diminuarea altor taxe şi impozite. Spre exemplu, scăderea TVA poate contrabalansa majorarea accizelor. Evident, o eventuală relaxare fiscală pe anumite paliere trebuie contrabalansată printr-o creştere a veniturilor la bugetul de stat, prin combaterea marii evaziuni fiscale, prin investiţii publice de mari dimensiuni care generează noi locuri de muncă şi dezvoltă economia pe orizontală, dar şi prin atragerea investiţiilor străine prin politici publice stimulative. De asta are nevoie România în următoarea perioadă“, a conchis Marian Duşan.
Carburanţii se vor scumpi cel mai mult
Calculele „Adevărul“ arată că, în urma creşterii accizelor, carburanţii se vor scumpi cel mai mult. Benzina se va apropia de pragul de 7 lei/litru, iar motorina îl va depăşi. Ţigările se vor scumpi cu 50 de bani, iar cafeaua – cu mai mult de 2 lei.
Curentul se scumpeşte cu 10%
Consumatorii de energie electrică în regim reglementat – populaţia şi instituţiile publice – vor plăti de la 1 ianuarie 2013 cu 6% mai mult, după ce ANRE a majorat cu 6% costurile pe care le recunoaşte producătorilor de profil, incluse în tarife. Pe lângă această scumpire, pe factură se va trece, însă, şi ajutorul pentru energia regenerabilă.
„Pentru o factură lunară medie de 40 de lei aferentă unui consum de 100 KWh, creşterea de la 1 ianuarie va fi de 4 lei, adică 10%“, au explicat reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Autoritatea a acceptat majorarea acestor preţuri pentru a permite producătorilor care vând pe piaţa reglementată să recupereze pierderi din anii anteriori, generate de faptul că vindeau către consumatorii casnici la preţuri reduse, sub costurile de producţie.
În plus, preţul final, achitat de consumatori, va include şi sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă, prin sistemul certificatelor verzi.
Taxele locale cresc dacă vor primarii
Impozitele pe case, terenuri şi maşini – taxele locale – pot să crească de la anul cu maximum 16%, potrivit unor prevederi comunitare, iar Guvernul a adoptat deja legislaţia internă aferentă acestei majorări, care intră în vigoare la 1 ianuarie.
Majorarea taxelor locale este lăsată, însă, la latitudinea consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi cei mai mulţi edili au anunţat deja că nu vor să-i împovăreze inutil pe cetăţeni, pentru că „românii îşi plătesc la timp dările“.
O dată la trei ani, fiecare ţară membră UE poate majora taxele locale într-o proporţie egală cu inflaţia cumulată în perioada respectivă, dar nu mai mult de 20%.
Acum, că a sosit un astfel de termen (1 ianuarie 2013) şi pentru România, iar inflaţia cumulată din 2010 până la zi este de 16,05%, de la anul taxele locale pot fi majorate cu această proporţie.
Plafonul de majorare este, aşadar, de 16,05% pentru taxele pe locuinţe, terenuri şi autoturisme (impozitele locale) şi se aplică şi în cazul amenzilor. Dar cei mai mulţi primari şi-au exprimat deja intenţia de a nu introduce astfel de majorări, motivând că o astfel de măsură
i-ar împovăra inutil pe contribuabili.
Firmele vor plăti TVA la încasarea banilor
Dacă aveţi o firmă de dimensiuni mai mici, care realizează cifre de afaceri sub 500.000 de euro anual, veţi putea plăti taxa pe valoarea adăugată (TVA) în momentul încasării banilor trecuţi pe facturi (nu la emiterea facturii, ca în prezent), şi asta se va întâmpla de la 1 ianuarie 2013. Pentru a beneficia de această facilitate va trebui să mergeţi la Fisc cu dovada că în ultimele 12 luni aţi avut o cifră de afaceri de până la 2,25 milioane de lei şi că, desigur, sunteţi plătitor de TVA. Potrivit estimărilor oficiale, peste 93% din totalul agenţilor economici din România au cifre de afaceri sub 500.000 de euro, astfel că vor intra în regimul de plată a TVA la încasare.
Atenţie la termenul de 90 de zile!
Politicienii au prezentat, în 2012, plata TVA la încasare ca pe o facilitate extraordinar de bună, menită să deblocheze mediul de afaceri, dar din punctul de vedere al contabililor lucrurile nu stau tocmai aşa.
De fapt, avem de-a face doar cu o amânare cu trei luni a plăţii TVA, pentru că legea spune că neachitarea poate dura cel mult 90 de zile de la emiterea facturii. În ziua a 91-a tot va trebui să plăteşti TVA, indiferent dacă ai încasat sau nu banii trecuţi pe factură“, ne-a declarat consultantul fiscal Emilian Duca.
În opinia specialistului, pentru contabili aceste proceduri vor fi un coşmar, va trebui să ia mereu la mână toate facturile emise, „asta e achitată, asta nu“, pentru că „dacă nu ai încasat suma nu poţi nici să deduci TVA“, ne-a mai spus consultantul. Dacă la sfârşitul anului constataţi că aţi depăşit plafonul de 500.000 de euro al cifrei de afaceri, puteţi cere retragerea din registru.
Rambursările fictive nu mai sunt posibile
 „Pentru ieşirea din sistem, documentaţia se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care persoana impozabilă a depăşit plafonul“, se arată în legislaţia care guvernează regimul de plată a TVA la încasare. În replică la opiniile consultanţilor fiscali, oficialii Finanţelor au afirmat că TVA la încasare e conceput la nivel european şi construit în aşa fel încât să nu mai fie posibile rambursările fictive. Liviu Voinea, actualul ministru al Bugetului şi fost secretar de stat la Finanţe, a declarat recent pentru „Adevărul“ că vor creşte încasările prin aplicarea acestui sistem, dar „nu am trecut asta în prognozele oficiale pe 2013“.
Concret, „numai cei care vor plăti efectiv TVA – prin bancă, şi aş vrea să subliniez asta – vor avea de câştigat de pe urma noului sistem. Cei care vor să se folosească de «fantome» şi să ceară rambursări la sfârşitul unui lanţ de firme care dispar înainte să plătească nu o vor mai putea face“, a precizat Voinea.
El a mai explicat că momentul plăţii TVA este data de 25 a fiecărei luni de sfârşit de trimestru. „Dacă ai o factură emisă la 2 ianuarie şi neîncasată la 2 aprilie, atunci plăteşti TVA nu la 25 aprilie, ci la 25 iulie, respectiv data de plată din următorul trimestru după emiterea facturii. Altfel spus, ai 90 de zile plus un trimestru, ceea ce nu cred că e puţin“, a mai spus Liviu Voinea. ;
Alba-neagra cu taxa auto
Taxa de primă vânzare auto, suspendată de fostul Guvern doar până la începutul anului viitor, va fi din nou obligatorie începând cu 1 ianuarie, Executivul urmând însă să analizeze această situaţie. Zilele trecute, premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Mediului, Rovana Plumb, să prezinte Guvernului o informare pe această temă în prima sau a doua şedinţă de anul viitor.
„Primul-ministru i-a cerut ministrului Mediului să vină în prima sau a doua şedinţă de guvern din 2013 cu o informare şi o propunere pentru subiectul acesta“, a spus ministrul vicepremierul Liviu Dragnea, la finele şedinţei de joi a Guvernului. „Acum nu ştiu câte maşini se vor vinde pe 1 şi 2 ianuarie, nu mi se pare ceva foarte grav“, a adăugat Dragnea.
Salariile minime cresc în sectorul privat şi îngheaţă la bugetari
Mai multe federaţii patronale şi sindicale din sectorul privat, cum ar fi cele din transporturi şi servicii, au semnat contracte colective de muncă în care se prevăd creşteri ale salariului minim pe ramură. Contractele respective intră în vigoare de la 1 ianuarie 2013, iar pentru sectorul de transporturi majorarea salarială este de 33%, respectiv de la 750 la 1.000 de lei lunar. Muncitorii calificaţi şi personalul TESA (activităţi administrative), tot cu studii medii, vor avea un coeficient de ierarhizare de 1,55, adică vor avea un salariu de cel puţin 1.550 de lei. Angajaţii cu studii superioare care ocupă funcţiile de conducere din companiile de transport sau de servicii publice vor beneficia de un coeficient de ierarhizare 3,00 – echivalentul unui salariu minim de 3.000 de lei.
În schimb, în cazul bugetarilor, salariul minim pe economie pare să fie îngheţat în 2013, dacă ne luăm după ultimele declaraţii oficiale. Oricum, pentru data de 1 ianuarie nu se ştie nimic sigur, întrucât salariile din sectorul public se stabilesc odată cu definitivarea bugetului de stat pe 2013, care deocamdată nu este conturat.
Cât despre diversele bonusuri salariale sau tichete de masă pentru bugetari, Guvernul a dat ca sigur că acestea nu se vor acorda nici în 2013, aşa cum nu s-au dat nici în 2012.
Cu alte cuvinte, dacă scumpirile anului 2013 sunt mai mult ca sigure, creşterea veniturilor este nesigură cel puţin pentru o parte din salariaţi, fapt care va reduce din nou puterea de cumpărare a populaţiei.

“Adevărul” – Previziunile anului 2013

Economiştii şi oamenii de afaceri chestionaţi de „Adevărul“ într-un sondaj cred că prognozele oficiale pe care s-ar putea construi bugetul de stat sunt prea optimiste şi avertizează că vom avea constrângeri mai ales în prima jumătate a anului viitor.

 

La sfârşitul acestei săptămâni, noul Guvern va avea o primă discuţie pe marginea bugetului de stat pe anul viitor, dar în prezent încă nu se ştie pe ce cifre se va baza acesta. Doar estimările Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) sunt cunoscute şi se ştie că, în mod tradiţional, bugetele anuale se construiesc pe baza acestor previziuni.

Sunt credibile sau nu datele oficiale? Cum ar trebui să arate cifrele-cheie ale unui buget realist pentru anul viitor, astfel încât să nu ne trezim în vară sau chiar mai devreme că trebuie să-l rectificăm? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne-au răspuns, în cadrul unui minisondaj „Adevărul“, mai mulţi economişti şi oameni de afaceri. Consemnăm, în continuare, opiniile şi prog¬nozele astfel exprimate.

Atenţie la cheltuieli!

Cei mai mulţi participanţi la sondajul nostru leagă succesul bugetar al anului viitor de modul în care vor fi cheltuiţi banii publici. A devenit, astfel, mai importantă direcţia în care vor fi alocaţi banii decât sumele efective. Mai exact, fondurile bugetare ar trebui folosite pentru investiţii cu impact mare în economie în locul finanţării unor proiecte cu şanse mai mici de reuşită şi, desigur, ar trebui să dispară cheltuielile clientelare.

„Îngheţarea salariilor şi investiţiile publice, cu reducerea cheltuielilor administrative (n.n. – necesare exclusiv aparatului de stat), sunt principalele constrângeri ale bugetului pe anul viitor“, ne-a declarat consultantul independent Ionel Blănculescu. În opinia lui, „după şocul primului semestru va urma o amplă reorganizare a Executivului, probabil în lunile octombrie-noiembrie, prin reducerea masivă a schemei guvernamentale şi crearea unei noi forme de Guvern cu mult mai suple şi eficiente, ieşită şi scăpată din cadrul restricţiei post-alegeri“. O astfel de restructurare „va reorienta capitolul de cheltuieli destinate funcţionării statului spre o direcţie pozitivă“, estimează Ionel Blănculescu.

Şi Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator (RBA), recomandă mai multă atenţie la cheltuielile bugetare.

„Trebuie reduse drastic cheltuielile pentru achiziţia de bunuri şi servicii şi, în acelaşi timp, trebuie oprită risipirea banului public pe investiţii care nu produc nimic pentru economie“, ne-a spus Marian Duşan.
Unul dintre cei mai optimişti participanţi la sondajul nostru este economistul-şef al BRD, Florian Libocor. El întrevede pentru 2013 o creştere economică de circa 2%, cu precizarea că „există şi posibilitatea să fie uşor peste acest nivel“.

De asemenea, „rata inflaţiei va fi de 3,5% la finele anului, dar posibilitatea de a avea o inflaţie marginal mai mică nu trebuie exclusă, spune Libocor (Reamintim că Banca Naţională are drept ţintă o inflaţie de 3% pentru finalul anului 2013.)

În ceea ce priveşte veniturile bugetare, „nu trebuie avansate aşteptări nerealiste“, atenţionează economistul. El crede că „pot fi fezabile“ creşteri de 5% până la 10% ale încasărilor.

Leul va fi stabil

Fundamentele economice „nu justifică o depreciere a leului“ în acest moment ne-a spus Florian Libocor.
În fine, „în măsura în care se vor crea locuri de muncă, este posibilă o ameliorare a şomajului şi mă aştept la o revenire gradual-moderată a consumului final“, a conchis economistul.

FMI va veni pe 10 ianuarie

O nouă misiune a FMI va ajunge în România în jurul datei de 10 ianuarie, pentru a discuta cu Guvernul inclusiv despre proiectul de buget pe anul viitor, a declarat ieri premierul Victor Ponta.

Adevărul – Marian Dușan, despre eșecul numirii managerilor privați la companiile de stat

Ministerele Economiei şi al Transporturilor au cheltuit inutil milioane de euro pentru a recruta directori independenţi la companiile de stat dun subordine, dovedind că nu vor să renunţe la controlul politic asupra robinetelor cu bani publici. Din aproape 60 de companii, doar câteva au manageri privaţi.

Una dintre cele mai ferme cerinţe ale FMI pentru curăţarea de căpuşe politice a companiilor publice a rămas doar pe hârtie, cu toate că termenul-limită 31 decembrie bate la uşă. Pentru a scăpa de cheltuielile exagerate, impuse politic, aproape 60 de companii ale statului ar trebui să aibă manageri privaţi. Adică profesionişti (în primul rând) independenţi, capabili să le gestioneze astfel încât din „găuri negre“ să le transforme în companii viabile, profitabile, eventual pregătite pentru privatizare. N-a fost să fie aşa – ba, mai mult, în unele cazuri au apărut nume din lumea politică exact pe locurile care trebuiau ocupate de managerii deja recrutaţi. În alte cazuri, managerii ieşiţi învingători după procesul de recrutare au renunţat subit la funcţie şi acum ministerele caută înlocuitori pentru a ocupa acele posturi. De cele mai multe ori, comunicarea privind mersul acestui proces de recrutare a lăsat de dorit şi, în fine, unele surse afirmă chiar că la nivelul Ministerului Transporturilor a fost oprit în mod intenţionat mecanismul de numire a managerilor privaţi.
Reamintim că oamenii de afaceri consultaţi într-un minisondaj de „Adevărul“ au afirmat că desemnarea de manageri privaţi la stat este sortită eşecului, clasa politică nedorind să piardă controlul acestor „robinete“ prin care pot fi accesaţi cel mai uşor banii publici.

Uite managerul, nu e managerul

Ministerul Transporturilor a făcut deja primele numiri de manageri privaţi la unele companii pe care le are în subordine, însă şi aici  s-au făcut paşi înapoi sau în lateral.
De exemplu, Tarom a fost prima companie de stat pentru care s-a ales management privat. Membrii Consiliului de Administraţie, condus de bancherul Dan Pascariu, au fost numiţi la jumătatea lunii octombrie şi, tot atunci, austriacul Heinrich Vystoupil a fost ales director general privat. La doar o săptămână, acesta a refuzat să semneze contractul fără a-şi motiva decizia. Surse apropiate negocierilor afirmau la momentul respectiv că Vystoupil a făcut cale întoarsă după ce i s-a prezentat o listă cu ce angajări în funcţii-cheie ar urma să facă şi pe ce salarii. Întrebat dacă au existat astfel de presiuni, Vystoupil s-a rezumat să spună că doreşte să nu comenteze „încă“ acest aspect. Refuzarea  mandatului după mai puţin de două săptămâni de la primirea funcţiei a reprezentat un semnal negativ pentru întregul proiect „management privat la stat“. Ulterior, la începutul lunii noiembrie, funcţia de director general, rămasă liberă după refuzul lui Vystoupil, a fost ocupată de belgianul Christian Heinzmann.

Era chiar frumoasă povestea aceasta cu politicieni care se autosabotează şi îşi taie singuri creanga financiară de sub ei!

Marian Duşan
preşedinte Romanian Business Accelerator

Dincolo de eşecul dat de refuzul austriacului de a ocupa funcţia de director general, numirea noii conduceri Tarom a ridicat două semne de întrebare: de ce doar doi membri din cei şapte numiţi în board au experianţă în domeniul transportului aerian şi dacă numirea lui Valentin Macec, consilier al ministrului Transportului, a fost făcută după evaluarea de către consultanţi. Fără răspuns la cele două întrebări, rămâne de văzut dacă noul management privat va fi capabil să aducă pe profit o companie care a cumulat în ultimii patru ani pierderi de 180 de milioane de euro.

Tot în octombrie, Administraţia Porturilor Maritime şi Administraţia Canalelor Navigabile au încheiat procedurile de selecţie a managerilor privaţi. Numai că doi dintre managerii privaţi propuşi la conducerea celor două companii aveau funcţii politice, deşi unul dintre obiectivele proiectului era tocmai depolitizarea acestor societăţi. Mai exact, Lucian Băluţ, şef al organizaţiei PSD Constanţa, a fost propus pentru funcţia de CEO al Administraţiei Porturilor Maritime, iar consilierul local Daniel Georgescu, care a fost numit în iunie director general la Administraţia Canalelor Navigabile, a fost propus şi manager privat în cadrul aceleiaşi companii.

Numiri cu iz politic

La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), companie pentru care recrutorii au trimis Ministerului Transporturilor listele scurte cu propuneri pentru manageri privaţi, procesul de recrutare a fost blocat. Ministerul Transporturilor intenţionează să transforme CNADNR în agenţie pentru a nu mai intra sub incidenţa Ordonanţei 109/2011, care reglementează ce companii de stat vor avea şefi din mediul privat. Un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru transformarea CNADNR în agenţie a fost deja emis, astfel că noua entitate ar putea fi scutită de impunerea unui manager privat.

Săptămâna trecută, şi CFR şi-a anunţat noul Consiliu de Administraţie (CA) – preşedintele Niels Schnecker (moderator TV) şi membrii Lucian Isar (fost ministru al Mediului de Afaceri), Dan Sandu (bancher), Enache Jiru (secretar de stat la Finanţe) şi Cristian Ghibu (directorul general al CFR).

Niels Schnecker a revenit ulterior cu o declaraţie la postul la care este angajat, Antena 3, că va refuza funcţia de preşedinte al CA pentru că nu vrea să renunţe la televiziune. Totuşi, în acelaşi comunicat, CFR menţiona că a avut loc şi prima şedinţă a Consiliului de Administraţie, în care Schnecker este preşedinte, şedinţă în cadrul căreia membrii l-au ales pe Cristian Ghibu pentru a ocupa funcţia de director general privat. Reiese de aici că Schnecker a fost, cel puţin pentru o şedinţă, preşedinte al boardului, apoi s-a răzgândit.

Surse apropiate discuţiilor au confirmat pentru „Adevărul“ că moderatorul TV a participat la această şedinţă şi că şi-a exprimat opţiunea pentru numirea lui Ghibu la conducerea companiei. Contactat de „Adevărul“, Schnecker ne-a recomandat să luăm ca atare comunicatul CFR în care era anunţată noua conducere, dar şi declaraţia sa de la Antena 3, asta în ciuda faptului că existau anumite contradicţii între cele două. „Nu a fost o şedinţă, a fost o întâlnire în care au luat la cunoştinţă numirile Adunării Generale a Acţionarilor în Consiliul de Administraţie“, a mai spus moderatorul TV.

În ceea ce-l priveşte pe Cristian Ghibu, noul manager privat, el este şi vechiul manager de stat. Fost director în primăria Iaşi şi fost broker de asigurări, un apropiat al PNL-istului Relu Fenechiu, Ghibu a fost numit la conducerea CFR în luna mai a acestui an.

Astfel, toate numirile în funcţia de manageri privaţi a unor persoane care nu au experienţă în domeniu sau persoane care au mai mult sau mai puţin tangenţă cu mediul politic aduc încă o bilă neagră guvernanţilor care umblă cu cioara vopsită în faţa FMI.

Electrica, greu de depolitizat

Compania de stat Electrica Distribuţie Muntenia Nord (EDMN), aflată pe lista firmelor la care trebuiau desemnaţi manageri privaţi, are şefi noi fără ca ministerul de resort, cel al Economiei, să anunţe public acest lucru. Mai mult, doi dintre managerii EDMN sunt oameni politici în loc să fie câştigătorii de drept ai procesului de recrutare. Este vorba despre Darius Meşca (PSD Ploieşti) şi Aurel Gubandru (PSD Buzău). Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (acţionar al EDMN), care a dezvăluit recent aceste numiri politice, a solicitat acţionarului majoritar al distribuitorului de electricitate, Electrica SA şi Ministerului Economiei, să facă publică justificarea pentru numirile care nu ţin cont de clasamentul candidaţilor rezultat din procesul de selecţie.

De asemenea, Franklin Templeton susţine că Electrica Distribuţie Muntenia Nord a desemnat trei membri pentru Consiliul de Administraţie care „nu s-au clasat în topul candidaţilor rezultat în urma evaluării, efectuate atât de către consultantul independent de resurse umane implicat în procesul de selecţie, cât şi de comitetul pentru nominalizare şi remunerare al companiei“.
Ministerul Economiei trebuie să numească manageri privaţi la 47 de companii pe care le are în subordine, iar termenele-limită au fost de mult timp depăşite. ;

Cât a cheltuit statul pentru recrutări

Într-o primă fază, Ministerul Economiei a pus la bătaie 22 de milioane de lei (4,8 milioane de euro) pentru alegerea managerilor privaţi, suma urmând a fi acordată pentru întreg contractul-cadru multianual de recrutare, semnat în 2011, iar de recrutare urma să se ocupe compania Pedersen & Partners. Dar înţelegerea a căzut şi, acum, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie a semnat un nou acord-cadru prin care oferă cinci milioane de euro firmelor de recrutare. La nivelul Ministerului Transporturilor, contractul de recrutare încheiat cu acelaşi scop a fost de 200.000 de euro.

Proiectul este sortit eşecului. În România, chiar şi dacă aduci la fiecare companie de stat câte un Warren Buffett, tot nu rezolvi nimic.

Ionel Blănculescu
Consultant independent